De ce își dorește China o Rusie nici prea slabă, nici prea puternică. Analiștii opinează că Beijingul are suficientă influență, în acest moment, pentru a opri războiul agresiunea rusească din Ucraina și totuși nu dorește să pună capă măcelului

Dinamica relațiilor dintre Beijing şi Moscova, consolidate în ultimii ani, este ceva mai nuanţată decât pare la suprafaţă, cu dezechilibre de putere şi conflicte de interese, mai ales de la invazia Rusei în Ucraina, începând cu februarie 2022, destabilizând ordinea economică globală, arată CNBC într-o analiză a prezentelor relații ruso-chineze.

Unii analişti au comparat relația celor două superputeri cu basmul clasic „Goldilocks” (Povestea celor trei urși) în care se caută o cale de mijloc, China dorind ca aliata sa, Rusia, să nu fie nici prea puternică, situație în care putea deveni o amenințare la adresa Beijingului, nici prea slabă, pentru că ar lăsa China izolată ideologic faţă de Vest.

Astfel, Beijingul a avut grijă să nu critice Rusia în timpul războiului și să-i rămână aliat, reușind, în același timp, să exploateze relația sa privilegiată cu Moscova, știind că Rusia are nevoie disperată de un prieten puternic și de un partener comercial pentru exporturile sale de mărfuri la preț redus, cum sunt petrolul și metalele, ale căror vânzări sunt vitale pentru a menține economia Rusiei și războiul pe linia de plutire.

Cu toate acestea, analiștii politici spun că China nu are niciun interes să vadă Rusia slăbită prea tare și nu dorește ca Rusia să fie învinsă în război, deoarece acest lucru ar face automat ca și poziția Chinei să slăbească. 

„China trebuie să găsească un echilibru între a menține Rusia cât mai slabă posibil pentru a se asigura că nu reprezintă o amenințare pentru Beijing, asigurându-se în același timp că Rusia poate fi în continuare suficient de iritantă pentru rivalii lor comuni, democrațiile occidentale conduse de Statele Unite", a declarat, pentru CNBC, Etienne Soula, analist de cercetare la Alliance for Securing Democracy din cadrul German Marshall Fund din SUA.

„China, la fel ca mulți europeni, va dori, de asemenea, să evite un colaps total al Rusiei, cu riscurile de proliferare nucleară pe care le-ar putea prezenta. În plus, spre deosebire de europeni, China ar putea dori, de asemenea, să evite impresia că democrațiile occidentale au "învins" Rusia", a adăugat Soula, precizând că acest lucru ar putea avea consecințe negative și pentru Beijing.

„Narațiunea Chinei cu privire la propria sa ascensiune în centrul guvernării globale este condiționată de ideea corespondentă că democrațiile occidentale și, în special, Statele Unite sunt în declin ireversibil. Faptul că aceste țări ar învinge una dintre cele mai mari autocrații din lume, un membru al Consiliului de Securitate înarmat nuclear, prin intermediul unui război cu procură, fără a pune măcar bocancul pe câmpul de luptă, ar fi un eșec uriaș pentru povestea pe care China se străduiește să o spună lumii despre viitor", a mai opinat Soula.

China este percepută de observatorii internaționali drept una dintre puținele țări care și-ar putea exercita influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. 

Președintele chinez Xi Jinping și omologul său rus Vladimir Putin s-au întâlnit la începutul acestui an, salutând aprofundarea legăturilor lor economice și politice și "prietenia"lor în calitate de lideri.

Ulterior, China a trimis reprezentanți în Ucraina, în timp ce căuta să promoveze propriul său plan de pace pentru regiune, unul ambițios, dar lipsit de substanță. Analiștii au declarat la vremea respectivă că Beijingul era mai interesat să se poziționeze ca un broker de pace pe scena mondială decât să pună, într-adevăr, capăt războiului.

Însă unii analiști politici consideră că sprijinul tacit al Chinei pentru Rusia în urma invaziei acesteia în Ucraina indică, de fapt, că Beijingul este dispus să își riște propria poziție economică și geopolitică doar până la o anumită limită, arătând astfel că dinamica puterii între Rusia și China nu este atât de clară. 

De asemenea, observatorii se întreabă ce influență ar putea exercita China în consolidarea sau slăbirea economiei Rusiei.

Iurii Poita, șeful secției Asia de la New Geopolitics Research Network, cu sediul la Kiev, a declarat că este de acord, în principiu, cu teoria "Goldilocks", conform căreia China caută să echilibreze cu atenție sprijinul acordat Rusiei, menținând-o în același timp la distanță, dar se întreabă care este limita până la care China ar fi dispusă să consolideze Moscova.

„De fapt, nu există nicio modalitate prin care China să facă Rusia mai puternică fără a pune în pericol interesele chineze", a declarat el pentru CNBC, arătând că dacă ar furniza Rusiei tehnologie în domeniul militar, ar intra imediat sub sancțiuni severe, fapt care ar afecta economia Beijingului. 

Pentru unii observatori ai relației dintre cele două puteri, Beijingul a acordat mai mult sprijin Moscovei decât se aștepta de la izbucnirea războiului, un conflict care a perturbat comerțul global și securitatea energetică și alimentară.

China a mers deja suficient de departe cu Rusia pentru a-și risca propria reputație, a remarcat un analist, spunând că acest lucru a arătat că Beijingul este dispus să riște capitalul geopolitic pentru a-și ajuta aliatul.

„Pur și simplu nu văd nicio dovadă că Beijinul caută să își extindă puterea asupra Rusiei, pentru a o transforma într-un partener inferior" (de la începutul războiului, n.red.), a declarat pentru CNBC Jude Blanchette, care deține Catedra Freeman de Studii despre China la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

„Mi se pare că China a fost cea care a fost dispusă să plătească un preț diplomatic, economic și de reputație cu Europa, cu Statele Unite, pentru a continua să sprijine Rusia. 

Așadar ...dacă ar fi să ne uităm la Rusia și la modul în care China s-a poziționat față de Rusia de la izbucnirea războiului, aș spune că Putin este cel care a reușit, în esență, să obțină sprijin și concesii din partea Chinei, împotriva altor interese ale Chinei”, a mai spus analistul. 

Blanchette mai spune că s-a străduit să identifice dovezi că Beijingul a creat din Rusia un "stat client", când mișcarea rațională ar fi să se distanțeze de Rusia "având în vedere că este un activ toxic".

„Nu văd dovezi în bloc care să indică că China se retrage din cameră - sunt atenți la sancțiuni, nu vor ca firmele chineze să fie afectate de sancțiuni secundare. Dar asta înseamnă doar că există un plafon pentru cât de mult va sprijini China Rusia - eu caut podeaua, iar mie mi se pare că Beijingul este dispus să facă eforturi destul de semnificative pentru a susține Moscova din punct de vedere diplomatic, reputațional și economic în timp ce se angajează în acest război incredibil de costisitor și riscant", a conchis analistul. 

CITEȘTE ȘI: Ministrul chinez al Apărării începe o vizită în Rusia şi Belarus / Vladimir Putin ar urma să ajungă și el, toamna asta, în China