Cum am fost filat, fotografiat și înregistrat video la Chișinău, în pură tradiție FSB-istă, de sluga Vitaliei Pavlicenco, această Ana Pauker a politicii de pe malul Bâcului. ”Ei nici nu știu ce îi așteaptă” – amenințările conducerii PNL R.Moldova

Merg deseori în Basarabia. Am familie acolo, dețin un ziar online acolo – Podul.md – și sunt unionist asumat dintotdeauna. Basarabia e România, acolo e Acasă. De fiecare dată când ajung la Chișinău mă întâlnesc cu prietenii și colaboratorii / corespondenții Podul.ro / Podul.md. Printre aceștia se numără domnii Alecu Reniță (scriitor și jurnalist) și Valentin Dolganiuc (analist și editorialist), ambii unioniști autentici, ambii votanți ai Declarației de Independență a R.Moldova față de imperiul rus. 

Colaborarea dânșilor cu Podul.ro durează de mai bine de patru ani și mă onorează până dincolo de cuvinte – întotdeauna a fost la vedere, textele fiind asumate cu nume și prenume. La rândul meu, am semnat articole în revista Natura, al cărei redactor-șef este domnul Alecu Reniță. Prietenia și colaborarea noastră jurnalistică nu au fost niciodată secrete, dovadă interacționările și articolele împărtășite pe rețelele sociale, de-a lungul ultimilor patru ani, cât și numeroasele fotografii ce ne înfățișează împreună. Evident, când dânșii ajung la București, ne întâlnim și aici, în Capitala tuturor românilor. Ba chiar și la Nucșoara ne-am întâlnit, în urmă cu mai bine de doi ani – e o amintire dragă fotografia cu Alecu Reniță pe prispa casei Elisabetei Rizea. 

În perioada 7-12 august am fost în Basarabia (a doua oară anul acesta, probabil va urma și o a treia, întrucât se apropie alegerile locale, iar eu practic jurnalismul la fața locului). De data asta n-am rămas în Chișinău, ci am stat la familie, în Zîmbreni (Ialoveni) – mama Liza a tăiat un porc, finuții l-au călărit, m-am întâlnit cu finii și cu restul rudelor, m-am întreținut cu mama Sașa și am revăzut împrejurimile. Da, fericire vie. 

De trei ori am venit la Chișinău pentru diverse întâlniri cu prieteni și colaboratori ai Podul.ro / Podul.md. M-am folosit de prilej și pentru a ajunge la Schinoasa Veche, unde am avut marea onoare de a o intervieva pe luminoasa doamnă Margareta Cemârtan-Spânu, scriitoare, jurnalistă, ”româncă get-beget” (ca să o citez întocmai) și victimă a deportărilor staliniste la numai 6 ani (întregul interviu în curând, pe Podul.ro).  

Poliția 

Cu domnii Alecu Reniță și Valentin Dolganiuc m-am întâlnit pe 10 august, la ora 14.30, la cunoscutul restaurant ”La Plăcinte” de pe Strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, în centrul Chișinăului, unde ne mai întâlniserăm și cu alte ocazii. Tocmai sorbeam dintr-o soleancă delicioasă, la vreo 20 de minute după ce ne așezaserăm la masă, vorbind de una, de alta, când i-a țârâit telefonul lui Dolganiuc. Era poliția. Un agent i-a transmis că a ”parcat neregulamentar” și l-a chemat în exteriorul restaurantului pentru a rezolva problema. Dolganiuc își lasă întotdeauna, pe bord, un bilet cu numărul de telefon, așa că apelul polițistului era explicabil. Drept urmare, s-a dus să clarifice situația, totodată manifestându-și surprinderea în discuția cu noi, fiind convins că nu parcase neregulamentar. 

A revenit la masă după aproximativ 5 minute. Un colonel și un sergent de poliție îi spuseseră că au fost sesizați telefonic de un cetățean nemulțumit, care reclamase că cineva făcuse o ”parcare neregulamentară”. Dolganiuc le-a explicat, cât se poate de politicos, că nu există niciun indicator rutier care să interzică parcarea / staționarea acolo, dar le-a înmânat actele, spunându-le să-i dea amendă sau avertisment, orice consideră de cuviință, și apoi s-a întors în restaurant, ca să nu se răcească mâncarea, urmând ca ulterior, după ce agenții întocmeau înscrisurile, să-l sune pentru a ieși să-și recupereze actele. Dolganiuc ne-a spus că nici nu ar fi contestat decizia polițiștilor, oricare ar fi fost aceasta. După alte 5 minute, agenții l-au chemat să-i returneze actele, înștiințându-l că deciseseră să nu-i dea nici amendă, nici avertisment. S-au despărțit în cei mai politicoși termeni, strângându-și mâinile, polițiștii plecând către o infracțiune reală. N-am acordat nici cea mai mică atenție acestui incident. Ne-am raportat la el ca la o simplă întâmplare. 

Am mai rămas în incinta restaurantului pentru încă 2 ore. La plecare, i-am condus pe Valentin Dolganic și pe Alecu Reniță la mașini, ne-am strâns mâinile, ne-am îmbrățișat și am pornit în direcții diferite, eu grăbindu-mă spre Zîmbreni. 

Filajul 

În cursul aceleași seri aveam să primesc, de la o sursă de încredere din cadrul PNL R.Moldova, o serie de capturi foto de pe grupul intern folosit în mod uzual de conducerea formațiunii. Nu mică mi-a fost surpriza să văd mai multe poze ce mă înfățișau pe mine și pe cei doi companioni, poze realizate chiar de la etajul superior al clădirii în fața căreia parcase ”neregulamentar” Valentin Dolganiuc (și Alecu Reniță parcase tot în apropiere). Există și o filmare cu noi făcută tot de acolo. După cum vedeți în fotografia prezentată mai jos, urmăritorul nostru a făcut câțiva pași în spate pentru a se asigura că nu-l putem repera. Apoi imaginile au fost postate pe grupul intern al conducerii PNL R.Moldova cu următorul mesaj: 

”Păi nu îi vezi pe Dolganiuc și Reniță? S-au întâlnit și azi, se pare că din nou cu redactorul de la Podul și au mai pus la cale o potlogărie. Ei nici nu bănuiesc ce îi așteaptă… pentru toate pe care le fac”. 

(Fotografiile și înregistrarea video au fost făcute de la etajul 1, mai exact de la fereastra din stânga, unde se vede lumina aprinsă)

Cine este cel care ne-a urmărit, ne-a fotografiat și ne-a înregistrat video de la etajul superior al clădirii, ulterior lăudându-se cu asta în fața conducerii partidului și amenințându-ne explicit? 

Ei bine, e vorba chiar de Ion Calmîc, (foto sus) secretarul general al PNL R.Moldova, partid condus de dubioasa Vitalia Pavlicenco. Pe scurt, Calmîc l-a reperat pe Dolganiuc, i-a făcut o delațiune anonimă și mizerabilă la Poliție, pe motiv că ar fi parcat ”neregulamentar” (deși chiar Poliția avea să constate că totuși nu a fost așa, nedându-i nici amendă, nici avertisment) și apoi ne-a pândit timp de 2 ore, de la fereastra unei firme de la etajul 1, pentru a face toate cele amintite. 

Așadar, am fost filați în centrul Chișinăului – folosesc termenul în cea mai corectă accepțiune / a fila: a urmări în mod discret pe cineva (fără ca cel urmărit să observe) –, turnați la Miliție, pardon, la Poliție, în vederea unei forme de persecuție, fotografiați și înregistrați video în cel mai conspirativ mod. Toate acestea au fost comise de Ion Calmîc, secretarul general al PNL R.Moldova. 

Mesajul. Și amenințarea  

Ce reiese, în mod logic, din mesajul postat pe grupul intern al conducerii partidului (discuțiile mutându-se mai apoi în privat, în special cu șefa supremă)? Mesajul spune că se pare că m-am întâlnit ”din nou” cu Dolganiuc și Reniță. Cumva ne-ați mai filat și în trecut? Această sintagmă demonstrează preocuparea acestei grupări pentru întâlnirile și relațiile private dintre noi, arătând că suntem documentați în acest sens. ”Ei nici nu bănuiesc ce îi așteaptă… pentru toate pe care le fac”, continuă mesajul. E evident pentru orice om de o minimă bună credință că e vorba despre o amenințare vizibilă și de pe Lună. Mai ales când aceasta vine în contextul știut – filarea, pozarea și înregistrarea noastră conspirativă. Susținerile de pe grupul intern arată că această grupare de politruci nu doar ne filează și ne documentează, dar pregătește ceva împotriva noastră în particular și împotriva Podul.ro / Podul.md în general. Precizez că mă aflu în posesia mai multor capturi foto de pe grupul amintit (asumat ca atare: adică grupul intern al conducerii PNL R.Moldova) pe care aleg să nu le fac publice doar pentru a-mi proteja sursele, având în vedere că în partid s-a declanșat o adevărată vânătoare stalinistă. 

Prima replică

În replică, a doua zi, Valentin Dolganiuc și Alecu Reniță au postat pe Facebook următorul text:

”Incredibil, dar adevărat! 

Ieri, 10 august 2023, am avut plăcuta ocazie să-l avem drept oaspete pe dl Răzvan Gheorghe, directorul gazetei electronice www.podul.ro și www.podul.md din Țară, de la București. Deși avea o agendă supraîncărcată cu subiecte axate pe evenimentele tragice din anii ocupației ruso-sovietice, dânsul a acceptat invitația noastră de a lua prânzul împreună ‹La Plăcinte›. Menționăm că ‹Podul› lui Răzvan Gheorghe este cam singura publicație electronică din România care oglindește zi de zi realitățile din Basarabia, străduindu-se să prezinte subiectele abordate cât mai corect și obiectiv, fără fard și elogii la adresa partidelor, clasei politice și guvernanților de pe ambele maluri ale Prutului. Nu ascundem că ‹Podul› a supărat mulți politicieni șmecheri, demnitari corupți, șefi de clanuri partinice, pseudo-unioniști și mitomani, rețele de rusofili și agenți de la Chișinău și București.

Trecem direct la subiect. Astăzi, 11 august 2023, am primit din rețeaua internă de grup a Vitaliei Pavlicenco, de la un bun și vechi „penelist”, un text și fotografii făcute de la distanță mare, de sus, dintr-o instituție publică. Nu ne venea a crede, dar în imagini apăream pe scările laterale – dl Răzvan Gheorghe și noi doi. 

Reproducem textul integral: ‹Păi nu îi vezi pe Dolganiuc și Reniță? S-au întâlnit și azi, se pare că din nou cu redactorul de la Podul, și au mai pus la cale o potlogărie. Ei nici nu bănuiesc ce îi așteaptă…pentru toate pe care le fac›.

Deci, cineva ne-a urmărit, a așteptat să ieșim din încăpere și ne-a filmat de la etaj, din clădirea laterală. Probabil, am fi trecut cu vederea, dacă ar fi fost vorba doar de ‹urmărirea pașnică› a lui Dolganiuc și Reniță, fiindcă nu ar fi prima și ultima dată. Însă să pui copoi pe urma unui director de presă din România, când te ceri în Uniunea Europeană, e ceva foarte grav, o fărădelege care se înscrie în modelul monstruos putinist, în practicile kaghebiste de supraveghere a jurnaliștilor și presei ‹străine›. Deși cunoaștem în ce hal au degradat instituțiile statului și societatea moldovenească, recunoaștem că suntem surprinși de cele întâmplate și declarăm următoarele:

(Valentin Dolganiuc, votant al Declarației de Independență a R.Moldova față de imperiul rus) 

Nu cunoaștem ce persoană sau serviciu s-a ocupat de supraveghere și filmare, dar ne vine foarte greu să credem, chiar dacă suntem persoane publice și am votat Declarația de Independență, că ‹Dolganiuc și Reniță› ar fi cauza și subiectele spionate; (…)

Publicația electronică Podul.ro și Podul.md din România pledează deschis pentru reîntregirea neamului românesc, oferind materiale, comentarii și analize obiective asupra factorilor de decizie, politicienilor și personajelor sinistre, care mimează UNIREA, iar în realitate, întărind frontiera pe Prut și consolidând ‹națiunea civică moldovenească› la Chișinău. Avem tot temeiul să gândim că reprezentanții presei din România, care pledează pentru Unire și demască pseudo-unioniștii, când trec Prutul, sunt monitorizați pe teritoriul R. Moldova. De către cine?

Oricât de dornică ar fi Vitalia Pavlicenco să conducă o rețea de copoi, considerăm că se află la altă etapă. Atunci cine sau ce serviciu îi furnizează informația, fotografiile și filmările adversarilor, jurnaliștilor și unioniștilor, care nu au încredere în ea? Mai avem dreptul să credem în autenticitatea celebrului certificat, care confirmă că dânsa nu a colaborat cu KGB-ul rusesc?

Cunoaștem foarte bine ce reprezintă justiția moldovenească. Totuși, ce serviciu, procuratură sau instituție de drept din R.Moldova ar trebui să se autosesizeze la fărădelegile semnalate, dar și la amenințarea deschisă – ‹Ei nici nu bănuiesc ce îi așteaptă› -- adresată celor doi deputați din Primul Parlament, care au votat Declarația de Independență față de Rusia imperială și imnul ‹Deșteaptă-te, române!›, atât de străin de contrabandiștii și simbriașii kremlinezi, care îndeamnă de decenii lumea să danseze ‹Hora unirii›… fără Unire! 

Valentin Dolganiuc, votant al Declarației de Independență față de Rusia imperială;

Alecu Reniță, votant al Declarației de Independență față de Rusia imperială”.

Cum s-a ajuns până aici?, vă veți întreba 

Cum de e posibil ca liderii unui partid pretins ”unionist” (dar care a prejudiciat și a compromis unionismul) să ajungă să fileze jurnaliști și intelectuali români cu metode FSB-istice, conspirând și pregătind ofensive împotriva unor site-uri media românești? Pentru a înțelege speța, e momentul să contextualizez întreaga situație.

La 31 iulie, Podul.md a publicat articolul ”Falșii unioniști și compromiterea unionismului. Ideea Reunirii cu România, încălecată de politicienii corupți din R.Moldova: reinventarea lui Filat și activarea contrabandistului Vasile Colța. Radiografia imposturii” (detalii AICI). Articolul dezvăluie adevărata față a impostorilor Filat, Vitalia Pavlicenco și Vasile Colța, personaje pretins ”unioniste”, care și-au bătut joc amar de ani de segmentul unionist, menținându-l dezbinat și sub marja de eroare a sondajelor, așa cum dorește Kremlinul.  La 7 august, Podul.md a publicat un nou articol pe acest subiect: ”Falșii unioniști și uciderea Unirii. Vitalia Pavlicenco, gropara PNL, și-a găsit un succesor pe placul Moscovei: contrabandistul Vasile Colța. Ce nu veți afla din CV-ul Vitaliei Pavlicenco” (detalii AICI). Printre altele, articolul dezvăluia și un aspect pe care Pavlicenco nu și-l trece în CV-ul romantic, de altfel plin de goluri și mistere – faptul că, în anii ‘70, a activat în cadrul ambasadei sovietice din Cuba. Cum puteai funcționa acolo, cu atât mai mult în anii aceia, fără aprobare specială și angajament? E normal ca presa să ridice și astfel de întrebări, mai ales când compromiți unionismul încă din 2006? Este. 

Ana Pauker 

Cele două articole – care prezintă fapte susținute de dovezi și aspecte ce se vor a fi uitate, îngropate, nicicum discutate fățiș – a stârnit viesparul de la vârful PNL R.Moldova, grupare condusă discreționar, încă din 2006, de numita Vitalia Pavlicenco (foto sus), poreclită ”Ana Pauker” din motive de ordinul evidenței. Vorbim poate despre cea mai controversată figură a așa-zisului ”unionism” de după deconspirarea lui Iurie Roșca (foto jos) drept agent al FSB. Închipuiți-vă că dânsa călărește acest partiduleț cu acronim celebru încă din 2006 – în dreapta Prutului, doar Vadim Tudor mai făcea de-astea, adică era șef pe viață, alternanța la putere, o regulă esențială a democrației, fiind o necunoscută pentru acești adepți ai cezarismului asiatic și al filajelor de tip FSB-ist. 

Ca urmare a articolelor, Vitalia Pavlicenco a început să-l amenințe ghiolbănește pe scriitorul și pe jurnalistul Alecu Reniță, atât public, cât și subteran, pe diverse canale, fiind convinsă că dânsul ar fi autorul textelor amintite. Pavlicenco inventa apa caldă, ”dezvăluind” că Alecu Reniță și cu mine suntem colaboratori vechi și prieteni, de parca asta ar fi fost vreun secret sau vreo culpă / vreun delict – repet: de peste 4 ani, Alecu Reniță semnează articole / editoriale la vedere (și cu poza dânsului) la Podul.ro. E un delict? E prietenia o culpă, ca pe vremea Anei Pauker? Printre cei bălăcăriți și amenințați de Vitalia Pavlicenco s-a numărat și Valentin Dolganiuc. La momentul respectiv, în urma amenințărilor, Alecu Reniță a scris pe Facebook următoarele:

”După ce a apărut în mass-media (Podul și reunirea.com) articolul ‹Falșii unioniști și compromiterea unionismului›, fosilele kgbiste, idioții utili și babele Vanga s-au repezit să mă considere autorul acestui necesar și util material. Țin să declar:

1. Împărtășesc conținutul materialului și felicit autorul pentru curajul de a vorbi deschis despre o problemă vitală pentru Basarabia românească;

2. Căutați adevărul expus, nu cine l-a scris; Spre bucuria mea, mai scriu și alții obiectiv despre realitățile din RM, în presa din România;

3. Ca să nu dați mită vameșilor un lot de țigări de contrabandă pentru a clarifica autorul, vă simplific chinurile căutărilor paranoice -- nu Alecu Reniță a scris articolul curajos ‹Falșii unioniști și compromiterea unionismului›”.

(Alecu Reniță, scriitor, jurnalist și votant al Declarației de Independență a R.Moldova față de imperiul rus)

A se remarca faptul că Pavlicenco preferă amenințările și filajul în locul unui proces într-o instanță de oriunde din spațiul NATO și UE, așa cum ar presupune jocul legal și democratic, dacă dezvăluirile noastre nu ar fi 100% adevărate. Ne-ar bucura să-i dăm o lecție în instanță, dar fiți convinși că nu vom avea ocazia, întrucât, să piardă un proces cu noi, într-o astfel de speță, e ultimul lucru pe care și-l dorește Pavlicenco, ce preferă să trăiască într-un mincinos trecut public în care nu a reușit să atragă, niciodată, nici măcar 1% dintre voturile exprimate la alegerile naționale, indiferent de natura acestora. 

CITEȘTE și Falșii unioniști și uciderea Unirii. Vitalia Pavlicenco, gropara PNL, și-a găsit un succesor pe placul Moscovei: contrabandistul Vasile Colța. Ce nu veți afla din CV-ul Vitaliei Pavlicenco

În urmă cu câteva zile, Vitalia Pavlicenco ne-a trimis un așa-zis ”drept la replică” – în fapt, un text realmente abject, în care ne insulta (cică suntem ”mârlani”), acuzând o conspirație din partea ”sistemelor ticăloșite” de pe ambele maluri ale Prutului împotriva… PNL R.Moldova, un partiduleț care nu e în stare să atingă procentul de 1%. Poate că doar din neștiință și repezeală, dânsa s-a dedat la cea mai purulentă propagandă putinistă - și ”unionista” Vitalia Pavlicenco, și Kremlinul acuză ”sistemele ticăloșite” de pe ambele maluri ale Prutului, adică din România Mare.

Pentru publicul din dreapta Prutului, amintim că, în urmă cu niște ani, Pavlicenco a stârnit hohote de râs, solicitând și obținând din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) o adeverință potrivit căreia ea nu a fost niciodată agentă a serviciilor de informații rusești. În primul rând, SIS e departe de a fi vreo autoritate în domeniul ăsta. În al doilea rând, amintesc că, abia foarte recent, SIS a renunțat la cele două acorduri de colaborare oficiale parafate cu FSB și SVR încă din 1994 – renunțarea la acorduri nu presupune că se termină și cu agenturile rusești din cadrul SIS. În al treilea rând, Pavlicenco a fost mereu percepută ca o apropiată a unor structuri din cadrul SIS, fiind acuzată de asta în repetate rânduri de-a lungul anilor. Suntem convinși că SIS nu a avut nici cea mai mică legătură cu incidentele din imediata proximitate a restaurantului ”La Plăcinte”, toate dovezile și toată documentația noastră probează că de acest act de filaj s-a ocupat sluga Anei Pauker de la PNL R.Moldova, astfel de apucături FSB-istice fiind lăudate și încurajate la partid. 

Având în vedere cele de mai sus, acum devine cât se poate de clar contextul în care am fost filați, pozați și înregistrați, în centrul Chișinăului, prin metode FSB-istice, de secretarul general al PNL R.Moldova, Ion Calmâc. Care i-a trimis șefei sale, Pavlicenco, rodul muncii de filaj, totodată lăudându-se și amenințându-ne explicit pe grupul intern al conducerii PNL: ”Ei nici nu bănuiesc ce îi așteaptă… pentru toate pe care le fac”. 

CITEȘTE și Falșii unioniști și compromiterea unionismului. Ideea Reunirii cu România, încălecată de politicienii corupți din R.Moldova: reinventarea lui Filat și activarea contrabandistului Vasile Colța. Radiografia imposturii

Faptul că sursele Podul.ro au dezvăluit filajul, punându-ne la dispoziție capturi foto și diverse alte informații, a cauzat un cutremur în interiorul PNL R.Moldova. Așa cum, în urmă cu numai câteva zile, Pavlicenco și anturajul ei se chinuiau să-l identifice pe jurnalistul care a scris articolele amintite, pentru a se răzbuna pe el în privat, nu în vreo sală de judecată sau prin alte proceduri existente într-un stat de drept, acum, iată că Pauker&Co au declanșat o isterică vânătoare de vrăjitoare, bănuindu-se unii pe alții de ”trădare” și ”pactizare” cu ”dușmanii”. 

Conștientă de faptul că filarea și fotografierea / înregistrarea conspirativă a presei și a oricăror persoane private – acțiune lăudată pe grupul intern al conducerii PNL R.Moldova, unde se recunoaște existența și premeditarea unui plan de acțiuni împotriva celor filați – nu poate avea vreo justificare, oricare, Vitalia Pavlicenco a inițiat o acțiune de damage control, instruindu-l pe Ion Calmîc să recunoască public, pe Facebook, că el a făcut fotografiile ajunse în posesia mea, dar că acțiunile sale nu ar fi fost un filaj, ci documentarea faptului că Valentin Dolganiuc s-ar fi făcut vinovat de o parcare ”neregulamentară”. Cumva, acest Calmîc lucrează la Poliția Rutieră sau e expert în Codul Rutier? Așadar, după o delațiune mizerabilă la Miliție, pardon, la Poliție, pentru o faptă care NU există, fapt certificat chiar de polițiști, care nu l-au amendat / avertizat pe Dolganiuc, Calmîc insistă în cel mai caraghios mod (foto jos) că el ar fi fost un fel de justițiar ce sancționa o parcare ”neregulamentară” și nu un filator, deși a pândit la fereastră mai bine de 2 ore pentru a ne fotografia, pitit la 2 metri în spate, pe mine, pe Dolganiuc și pe Alecu Reniță, apoi înregistrându-ne video de la distanță pentru uzul conducerii PNL R.Moldova. 

Calmîc nu a trimis pe grup poze cu mașina lui Dolganiuc, ci cu noi plecând de la restaurant. Pe grup nu se vorbește despre parcarea ”neregulamentară” a lui Dolganiuc, ci despre întâlnirea cu mine și despre faptul că nici nu bănuim ce ne așteaptă. Un filaj în adevăratul sens al cuvântului. Însoțit de amenințări. Oriunde în lumea civilizată, un politician care se dedă la astfel de securisme, acțiuni și amenințări împotriva presei independente își termină cariera politică. De remarcat că Vitalia Pavlicenco și Ion Calmîc par că nici nu înțeleg că astfel de filaje, delațiuni și apucături securistoide sunt reprobabile, ceea ce ne certifică faptul că genul ăsta de comportament a ajuns normă pentru ei. Oare așa arată ”unionismul”? Asta înseamnă integrarea în ”Ieuropa”?