Ungaria a blocat acordarea unei noi tranșe UE de ajutor militar pentru Ucraina / Viktor Orban este pus la punct de mai mulți înalți oficiali cehi care îi sugerează să părăsească Uniunea dacă Ungaria se simte atât de inconfortabil / Vera Jourová dezvăluie că ungurii care manifestă simpatie față de Bruxelles sunt persecutați „acasă”

Ungaria a blocat acordarea celei de-a opta tranșe de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro din Fondul European pentru Pace (EPF), scrie agenția italiană ANSA citând o sursă de la Bruxelles. 

Tranșa, în valoare 500 de milioane de euro, ar trebui să ajungă la Kiev în jurul datei de 22 mai.

Jurnaliștii italieni mai notează că Ungaria ar fi cerut garanții ca EPF să-și mențină rolul global și să nu fie folosit doar pentru a înarma Ucraina.

EPF a fost înființat în 2021 și este finanțat prin contribuții din partea statelor membre ale UE.

Inițial, bugetul fondului a fost de 5,7 miliarde de euro, bani din care, după 24 februarie 2022, au fost folosite diverse sume pentru a plăti furnizarea de arme către Kiev.

În martie, Uniunea Europeană a majorat bugetul EPF cu 2,2 miliarde de euro, ajungând astfel la 7,9 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt calculate până în 2027. Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, banii din acest fond nu au fost folosiți vreodată pentru achiziționarea de arme.

Publicația Euractiv scrie că recenta comparație făcută de premierul ungar Viktor Orbán între integrarea europeană și planurile lui Hitler a fost respinsă ferm de ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, care a subliniat că nimeni nu obligă Ungaria să facă parte din comunitatea europeană.

La rândul său, comisarul european pentru justiție Vera Jourová  a dezvăluit că ungurii care o vizitează la Bruxelles evită adesea să facă fotografii cu ea pentru a nu se confrunta cu „persecuții acasă".

Chiar și Adolf Hitler a visat la unitatea europeană și s-a referit ulterior la ideea unei „uniuni tot mai strânse", a declarat Orban, vinerea trecută la Veszprém, în vestul Ungariei.

„Nimeni nu îi obligă pe maghiari să facă parte din această comunitate dacă se simt atât de inconfortabil", a declarat, duminică, ministrul ceh de externe Lipavský, într-o dezbatere televizată la televiziunea cehă.

Jourová, care s-a alăturat și ea dezbaterii, a declarat că reputația Ungariei are de suferit cu fiecare declarație de acest gen.

Întrebată de un moderator dacă mai consideră Ungaria o țară democratică, ea a răspuns: „Am îndoieli de mult timp în această privință".

Ea a mai spus că, în ciuda retoricii lui Orbán, unii diplomați maghiari sunt încă deschiși la un eventual compromis în chestiuni care necesită un vot în unanimitate la nivelul UE - cum ar fi sancțiunile.

„Și există, de asemenea, oficiali maghiari profesioniști și harnici care negociază cu noi cu privire la introducerea de reforme în sistemul judiciar sau în domeniul achizițiilor publice", a spus Jourová, adăugând că abordarea oficialilor maghiari arată că țara „are nevoie disperată de bani".

În timpul aceleași dezbateri, Jourová a mai relatat că unii studenți, profesori sau organizații maghiare care o vizitează la Bruxelles „doresc să păstreze aceste întâlniri secrete" și nu vor să facă fotografii cu ea pentru „a nu fi persecutați acasă".