Estonia nu umblă cu jumătăți de măsură, sprijinind aderarea Ucrainei la NATO: "Pacea falsă este doar un preludiu pentru noi războaie!". Guvernul de la Tallinn ia în calcul să cumpere avioane F-16 și să le furnizeze forțelor Kyivului

Într-un interviu acordat pentru Kyiv Independent, ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a declarat că nu este mulțumit nici de cantitatea, nici de ritmul sprijinului cu armament pe care țările membre NATO îl oferă Ucrainei, precizând în acest context că "războiul continuă".

Reinsalu, care le-a cerut anterior aliaților să sprijine Ucraina cu tancuri, a subliniat că rezervele privind livrarea de arme cruciale pentru forțele Kyivului ar fi echivalente cu "co-semnarea unei decizii ca Ucraina să piardă la sol".

Situat pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, statul baltic a muncit din greu pentru a-i determina pe aliați să mențină elanul până când Rusia nu va putea invada din nou țările vecine.

Reinsalu a spus că președintele rus Vladimir Putin a făcut deja "o greșeală strategică" crezând că poate obține rezultate rapid în Ucraina. Cu toate acestea, încă trebuie dovedit că se înșală cu privire la o altă prezumție periculoasă, cea cu privire la fragilitatea unității occidentale.

Putin presupune probabil că "voința comunității occidentale este de fapt mai slabă decât capacitatea sa de a-și mobiliza societatea și statul, iar, în trecut, s-a dovedit că avea dreptate", a spus Reinsalu, referindu-se la invazia rusă asupra Georgiei în 2008 și asupra Ucrainei în 2014.

"Putin își folosește, de asemenea, pârghiile, prelungește acest război și slăbește voința occidentală, cu intenția ca Occidentul să caute un fel de soluții politice separate", a spus ministrul eston.

În perspectiva unui război lung, Reinsalu a avertizat că ar fi "foarte periculos" dacă unii aliați renunță la sprijinul pentru Kyiv din pricina unui cost mai mare pe care îl are de suportat Occidentul. 

Potrivit oficialului estonian, aliații nu ar trebui să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a "elabora o anumită soluție politică", chiar dacă forțele Kyivului nu pot îndeplini așteptările Occidentului cu privire la un anumit interval de timp în care să-și elibereze teritoriul. 

Reinsalu a spus că ar fi "imoral și nedrept" să sugerăm inclusiv înghețarea unui conflict sau realizarea de compromisuri pentru a pune capăt războiului, asta în timp ce "încă nu am dat suficiente arme Ucrainei".

În timp ce cea mai ușoară cale de a pune capăt războiului ar putea fi capitularea, Reinsalu a subliniat că Occidentul va fi complice la "renunțarea la viitorul Ucrainei".

"Și dacă renunțăm, lumea va pierde mai întâi Ucraina și demnitatea noastră, iar apoi ne vom pierde și pe noi înșine – cel puțin securitatea noastră sau securitatea generației viitoare", a explicat Reinsalu.

"Sunt sigur că toate țările sunt interesate de pace, în special acele țări care sunt vecine cu Rusia, dar pacea falsă este doar un preludiu pentru noi războaie", a spus ministrul în vârstă de 47 de ani.

"Istoria ne-a învățat asta", a continuat Reinsalu, a cărui țară a suferit o ocupație sovietică brutală întinsă pe o perioadă de 50 de ani.

Reinsalu a subliniat în timpul interviului că izolarea liderului rus de restul lumii va ajuta la grăbirea sfârșitului războiului.

"O izolare a lui Putin este un atu care îl face mai slab", a spus Reinsalu, adăugând că este, de asemenea, necesar să "dăm un semnal" societății ruse că Putin nu are nicio pârghie asupra Occidentului.

Decizia din martie a Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele dictatorului Putin pe fondul deportării copiilor ucraineni în Rusia a sporit izolarea Kremlinului.

Reinsalu a spus că Estonia este gata să-l aresteze pe Putin dacă acesta intră pe teritoriul său, așa cum prevede Statutul de la Roma semnat de 123 de state membre.

În timp ce șansele ca Putin să ajungă în spatele gratiilor sunt considerate scăzute, se așteaptă ca mișcarea simbolică a CPI să-l izoleze și mai mult pe liderul rus.

"Nu îmi pot imagina acum că liderii occidentali au un fel de negocieri directe cu Putin, cu persoana care se află sub un mandat de arestare", a zis Reinsalu, adăugând că Estonia nu va fi deschisă la discuții.

Reinsalu a spus că mandatul de arestare este, însă, doar un "prim pas" pentru tragerea la răspundere a Kremlinului, dar unul important.

El a adăugat că "izolarea deplină" a lui Putin și a elitelor sale, care sunt "responsabile pentru crimele de război" comise în Ucraina, ar trebui să continue chiar și după încheierea războiului.

Ca dovadă a presupuselor crime de război comise de Rusia în Ucraina, Kyivul și aliații săi și-au luat angajamentul de a trage Moscova la răspundere. 80.000 de presupuse crime de război comise de ruși în Ucraina au fost instrumentate de procurorii ucraineni până la începutul lunii aprilie. 

Cu toate acestea, misiunea tragerii la răspundere a rușilor este dificilă. 

În primul rând, Adunarea Parlamentară a NATO a aprobat o rezoluție care face apel la înființarea unui tribunal internațional special împotriva Rusiei pentru războiul pe care-l poartă contra Ucrainei.

O jumătate de an mai târziu, aliații nu au găsit încă o abordare unitară pentru crearea unui mecanism care să tragă Rusia la răspundere pentru atrocitățile comise, a semnalat Reinsalu. 

Ministrul estonian a mai menționat că unele națiuni din NATO încă nu și-au schimbat mentalitatea.

Reinsalu a zis că există aliați care încă mai au o "dezbatere școlară" cu privire la "ce tip de arme avem voie să dăm Ucrainei fără să escaladăm în continuare (războiul - n.red.), respectiv să înfuriem Rusia".

În prezent, există dezbateri cu privire la posibilul transfer de rachete cu rază mai lungă de acțiune și avioane de luptă F-16 în Ucraina, a spus acesta, dar a subliniat că este "o perspectivă greșită" teama de escaladare, mai ales că Rusia, fără nicio avertizare, folosește "toate tipurile de arme convenționale" pentru a obține ceea ce își dorește.

Chiar și aliatul-cheie al Ucrainei, Polonia, a spus că nu este luat în considerare un transfer de avioane F-16.

Ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, a declarat pentru Kyiv Independent că posibilul transfer al avioanelor în acest moment "nu este pe masă".

Reinsalu a precizat că este "nefericit" că Estonia nu are F-16, tancuri și rachete cu rază mai lungă de acțiune, subliniind că ar fi fost "mândru" să le trimită în Ucraina dacă ar fi fost în stoc.

Sprijinul militar al Guvernului de la Tallinn pentru Ucraina a reprezentat mai mult de 1% din PIB-ul Estonia. Estonia este liderul la acest capitol. 

Estonia, împreună cu aliații săi baltici, a lansat un apel comun către Germania – cu doar câteva zile înainte ca Berlinul să autorizeze transferul tancurilor Leopard 2 în Ucraina – pentru a accelera livrarea tancurilor.

"Noi, miniștrii de Externe ai Estoniei, Letoniei și Lituaniei, cerem Germaniei să furnizeze acum tancuri Leopard Ucrainei", a scris Reinsalu pe Twitter pe 21 ianuarie.

În timpul interviului, Reinsalu a explicat că rezervele unor națiuni occidentale în ceea ce privește transferul asistenței militare nu este o noutate.

Liderilor occidentali li s-a transmis de către consilierii lor militari în primăvara anului trecut că "Ucraina va pierde", iar mulți încă prezervă această mentalitate, a punctat Reinsalu. 

"Dacă nu livrați obuziere, înseamnă că semnați împreună o decizie de înfrângere a Ucrainei la sol", a completat acesta. 

"Iar acum, este aceeași situație și în cazul tancurilor și ar putea fi și în privința F-16 pentru că acum Rusia are superioritate aeriană, ceea ce este o problemă", a explicat Reinsalu.

Reinsalu nu a exclus posibilitatea ca Estonia să cumpere avioane F-16 și să le furnizeze forțelor Kyivului, spunând că asta "este foarte rezonabil".

Între timp, planul propus de Estonia, aprobat de UE la sfârșitul lunii martie, vizează furnizarea către Ucraina a 1 milion de cartușe de muniție în următoarele 12 luni, în cadrul unei idei de achiziții comune inedite.

"Semnalez problema că există în continuare mai multe decalaje între aceste cantități de arme și muniție care au fost promise și ceea ce a ajuns pe terenul ucrainean", a spus Reinsalu, adăugând că planul de achiziții comune al UE vizează reducerea decalajelor.

Interviul a avut loc la sediul NATO din Bruxelles, cu ocazia unei întâlniri ministeriale de două zile pe parcursul căreia Finlanda a aderat oficial la NATO.

Secretarul britanic pentru Afaceri Externe, James Cleverly, a declarat pentru Kyiv Independent că, deși "Finlanda și-a menținut poziția de nealiniere pentru foarte, foarte mult timp", poziția țării s-a schimbat probabil "ca răspuns la invazia prostească și nesăbuită a lui Putin asupra Ucrainei".

Ministrul eston a susținut că singura modalitate de a obține securitatea europeană este aderarea Ucrainei la NATO.

"Ca să vorbim despre orice alt tip de garanție de securitate, acestea sunt replici false ale apartenenței la NATO", a spus Reinsalu.

"NATO reprezintă singura garanție de securitate consistentă pentru Ucraina și, de asemenea, pentru Europa de a se sustrage unui nou război de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei", a continuat ministrul eston. 

Răspunzând unui reporter Kyiv Independent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la o conferință de presă din 3 aprilie, că "Ucraina va deveni membră a alianței", dar că e prea devreme să spunem când.

La reuniunea ministerială din 4-5 aprilie, Reinsalu a spus că drumul Ucrainei către NATO se numără printre subiectele-cheie discutate. El a subliniat că, inclusiv în timpul războiului, "este vital să discutăm care sunt condițiile prealabile ale securității europene și noii ordini pentru a evita un nou război".

Cu toate acestea, există diferențe în abordarea aliaților NATO, mai precis dacă este prea devreme pentru a discuta despre candidatura Ucrainei la aderare, asta în contextul în care Rusia continuă să desfășoare războiul.

Un oficial occidental, care a fost de acord să vorbească sub condiția anonimatului, a declarat după încheierea întâlnirii că vor fi "câteva săptămâni de negocieri dure pentru a reduce aceste decalaje și a stabili un rezultat politic".

Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, a declarat pentru Kyiv Independent că se așteaptă, la rândul său, să fie un proces lung candidatura Ucrainei. 

Ucraina a solicitat o aderare rapidă la NATO în septembrie 2022, când Rusia anunța anexarea unor regiuni ucrainene. 

În ciuda asigurării liderului NATO că Ucraina urmează să se alăture alianței într-o zi, perspectivele de aderare sunt scăzute până la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

"Încheierea războiului este doar în mâinile lui Putin", a adăugat Reinsalu.