VIDEO. Zi istorică! Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO / „Finlanda este mai în siguranță, iar Alianța este mai puternică”

Finlanda – țara europeană cu cea mai vastă graniță cu Rusia invadatoare - a devenit marţi cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice în urma unei ceremonii desfăşurate la sediul NATO în cadrul căreia a depus instrumentul de aderare, care a fost înaintat secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, reprezentantul statului gardian al tratatului fondator, transmite Agerpres.

Ultimul pas înainte de aderarea Finlandei a avut loc marţi la sediul Alianţei, unde Turcia, ultima care a ratificat aderarea statului nordic, a transmis documentele în cauză reprezentanţilor SUA.

Apoi, la ora locală 14.30, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a invitat, în cadrul unei ceremonii publice, pe ministrul de externe finlandez, Pekka Haavisto, să depună instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, înmânându-l secretarului de stat american, Antony Blinken, reprezentant al statului gardian al tratatului fondator.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat apoi că Finlanda este oficial a 31-a ţară membră a NATO.

Şeful diplomaţiei americane a salutat o "zi istorică" pentru NATO prin aderarea Finlandei, "grăbită", potrivit lui, de invazia rusă din Ucraina.

„Sunt tentat să spun că este poate singurul lucru pentru care îi putem mulţumi preşedintelui rus (Vladimir) Putin, pentru că, încă o dată, a grăbit ceva ce dorea să evite agresând Ucraina", a declarat secretarul de stat american înainte de ceremonie.

Steagul Finlandei a fost arbodat pentru prima dată la sediul NATO, marţi după-amiază, în cadrul unei ceremonii la care au paticipat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, miniştrii de externe din statele aliate, ambasadorii ţărilor membre NATO şi reprezentanţii militari. VIDEO LIVE mai jos

Steagul Finlandei este arborat între cele ale Estoniei şi Franţei, urmând ordinea alfabetică.

Intrarea Finlandei în NATO coincide cu împlinirea a 74 de ani de la semnarea documentului fondator al NATO, Tratatul de la Washington, la 4 aprilie 1949.

„Acesta a fost cel mai rapid proces de aderare din istoria recentă a NATO. Finlanda și Suedia au depus cerere de aderare în mai anul trecut, iar în iunie, la Madrid, aliații au invitat cele două țări să se alăture. (...) Așteptăm ca și Suedia să facă curând acest pas. Finlanda este mai în siguranță, iar NATO este mai puternică”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO în cuvântul adresa în cadrul ceremoniei care a marcat aderarea Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.

La Bruxelles, aniversarea NATO este marcată prin mai multe manifestări speciale. În Parcul Cinquantenaire steagul Alianţei Nord-Atlantice este arborat sub Arcul memorial, iar unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Belgiei, statuia Manneken Pis, poartă marţi un costum special al NATO.

Finlanda este țara europeană cu cea mai vastă graniță cu Rusia, iar un conflict armat între cele două, purtat la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial și soldat cu numeroase pierderi de vieți omenești, a lăsat urme adânci în conștiința ambelor popoare.

Cunoscut în istorie drept Războiul de Iarnă, conflictul a izbucnit la 30 noiembrie 1939 când Rusia a invadat Finlanda cu aproape 500.000 de soldați sovietici. 

Atacul venea după cererile insistente ale URSS de a face un schimb de terenuri cu Finlanda. Scopul era îndepărtarea graniței de Leningrad (azi St. Petersburg) din cauza temerilor față de o posibilă invazie nazistă a URSS prin Finlanda. Aceasta din urmă a refuzat schimbul.

Strategii armatei sovietice plănuiau să-i ofere dictatorului Iosif Stalin o victorie rapidă până la aniversarea zilei sale de naștere, pe 21 decembrie. N-avea să fie așa.

Deși, în final, URSS a câștigat războiul, ocuparea țării cu doar 3,7 milioane de locuitori, la acea vreme, a durat luni întregi, iar pierderile și traumele armatei sovietice au fost severe. 

În ianuarie 1940, Winston Churchill spunea despre invazia URSS că „Finlanda arată ce pot face oamenii liberi... Este evident pentru oricine cum comunismul atacă sufletul unei națiuni; cum îl face abject și înfometat pe timp de pace și abominabil pe timp de război. Nu putem ști care va fi soarta Finlandei, dar posibilitatea ca această splendidă rasă nordică să fie redusă la servitute în fața unei forțe brutale este un spectacol regretabil”.

În celebrul volum „Vremuri Second-Hand” al Svetlanei Aleksievici, unul dintre sovieticii participanți la acest război rememorează momentele teribile prin care a trecut nu atât în timpul înfruntărilor care au făcut să ajungă prizonierul de război al finlandezilor (fiind chia surprins de omenia cu care este tratat), ci ulterior, când returnat Rusiei, în urma unui schimb de prizonier, a fost considerat de boleșevici trădător pentru că s-a predat viu inamicilor și a fost condamnat la închisoare și trimis într-un lagăr din Siberia. 

În timpul unui interogatoriu, un soldat sovietic a relatat că i se spusese să elibereze prietenii muncitori finlandezi de pericolul capitalismului. Dându-și seama că a fost înșelat, soldatul a spus: „Am simțit pe pielea mea cum ne-au așteptat cei pe care trebuia să-i eliberăm”.

Ianuarie 1940: soldați sovietici răpuși de finlandezi