"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Bulgarii şi-au ales duminică al patrulea Parlament în decurs de numai 18 luni, dar nici rezultatul ultimului scrutin nu este de natură să asigure stabilitate politică, mai ales în condițiile în care apele sunt agitate puternic de propaganda pro-Kremlin care a turat motoarele în contextul crizei gazelor.
În iunie, guvernul reformistului Kiril Petkov (cunoscut și drept „guvernul Harvard”, având în vedere pregătirea superioară pe la universități prestigioase a unora dintre membrii cabinetului acestuia) a fost înlăturat printr-un vot de neîncredere, după numai şase luni.
Petkov și partidul său Continuăm Schimbarea au sprijinit ferm Ucraina în lunile în care s-au aflat la putere, fostul premier acuzând apoi Kremlinul că ar fi ajutat la prăbușirea guvernului său, care a refuzat să plătească gazul în ruble, așa cum a cerut Moscova, amintește Radio Europa Liberă.
În urma alegerilor de duminică, partidul lui Petkov s-a clasat al doilea, obținând 20,2% din voturi, cu 5% mai puțin decât GERB (25,3%), formațiunea controversatului Boiko Borisov, acuzat de fapte grave de corupție și unul din motivele protestelor masive din 2020, care s-a arătat însă dispus să negocieze cu toate partidele și să formeze o coaliție chiar dacă nu va funcția de premier.
Formațiunea lui Petkov a respins însă categoric colaborarea cu GERB, precizând că a decis să rămână în opoziție.
„Ne-am angajat că nu vom intra în coaliție cu GERB și vom rămâne fideli promisiunii noastre", a declarat luni Petkov, adăugând că partidul său a rămas ferm în ceea ce privește combaterea corupției endemice.
Despre Petkov (foto sus, stânga), colegul său Assan Vassilev (de asemenea, absolvent de Harvard – foto sus dreapta) și despre speranțele care se nășteau în luna noiembrie a anului trecut când partidul lor reușea un scor de 26% pregătindu-se să formeze un nou cabinet cu toleranță zero față de corupția sistemică, PODUL a scris AICI.
De notat este și ascensiunea fulminantă a formațiunii pro-Kremlin Vazrajdanie (Renaştere). Acest partid, cel mai mic în legislatura trecută, și-a dublat practic scorul de la ultimul scrutin, poziționându-se acum pe locul patru, cu 10,2 %, în faţa socialiştilor (9,3 %), care au fost şi ei la putere până de curând.
Analistul politic Dimitar Becev, lector la Universitatea Oxford, preluat de Radio Europa Liberă, crede că Boiko Borisov va continua politica pro-Ucraina și pro-europeană, așa cum o declară, dar va fi mai „atent” și „mai puțin categoric” decât guvernul lui Kirill Petkov.
„Așa cum vă amintiți, Kirill Petkov a fost în spatele expulzării a 70 de diplomați ruși și a personalului ambasadei Rusiei. A fost ceva fără precedent. Prin comparație, domnul Borisov a refuzat să ia vreo măsură după atacul asupra lui Skripal, din martie 2018 [când Rusia a fost acuzată de otrăvirea unui fost spion și a fiicei sale în Anglia, declanșând sancțiuni din partea Occidentului]. Nu cred că următorul guvern s-ar putea opune prin veto, sau ar intenționa să bruscheze Bruxelles-ul, dar va încerca să evite riscurile și lumina reflectoarelor”, când vine vorba de politica față de Rusia.
Jurnalista bulgară Victoria Simeonova comentează și ea pentru Pressone rezultatul alegerilor din țara sa apreciind că propaganda și influența Rusiei au jucat un rol important:
„Și, dacă înainte de război în Bulgaria se vorbea despre influența rusă ca despre un mit, acum influența rusă este cea care stabilește agenda în țară. Din cauza dependenței Bulgariei de gazul rusesc, guvernul lui Kiril Petkov a fost expus atacurilor, după ce Gazprom a lăsat țara fără aprovizionare. Același guvern a încercat, de asemenea, să oprească mai multe scheme de corupție în care erau implicați actori politici conectați cu Rusia.
Propaganda puternică din partea Rusiei, combinată cu compromisurile obișnuite, au schimbat total starea de spirit a oamenilor în Bulgaria. Astfel, alegătorii cu o cultură politică mai puțin bogată s-au orientat spre populiști, în locul schimbării mult dorite. Iar cei care au fost descurajați de încă o campanie electorală pur și simplu nu s-au mai dus la vot. ”
Studiile sociologice arată că taberele celor cu convingeri „puternic pro-Kremlin” și „puternic pro-occidentale” reprezintă fiecare cam un sfert din electorat. „Majoritatea bulgarilor, totuși, sunt prietenoși cu Rusia”, continuă Dimitar Becev de la Universitatea Oxford, „dar susțin și aderarea la NATO și UE. (…) Numărul celor care cred că poți conviețui cu Rusia este încă relativ mare, deși a scăzut din 24 februarie [data lansării invaziei ruse în Ucraina]. Nu este deci nimic bătut în cuie”. „Nu uitați că aceste alegeri nu au fost în mod explicit despre Rusia versus Occident, ci au fost despre probleme interne și economice”, mai spune Becev pentru Radio Europa Liberă.
În luna iunie, după ce guvernul condus de Kiril Petkov a fost înlăturat prin moţiune de cenzură. Ulterior, conducerea interimară a Executivului i-a fost încredințată lui Galab Donev, consilierul preşedintelui Rumen Radev pentru demografie şi politică socială.
Zilele trecute, presa ucraineană relata intrigata despre poziția (chiar „opoziția”, mai exact) președintelui Radev față de intrarea Ucrainei la NATO. Acesta a refuzat să semneze alături de alți nouă lideri de țări din Europa Centrală și de Est o declarație de susținere a aderării Ucrainei, spunând inițial că nu este de acord cu textul integral al declarației respective pentru ca mai apoi să afirme că „o decizie privind aderarea Ucrainei la NATO ar trebui luată numai după elaborarea unor parametri clari privind soluționarea pașnică a conflictului dintre Rusia și Ucraina, care să fie acceptați și puși în aplicare de ambele țări beligerante”.
Rador amintește că, de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, Radev s-a declarat sistematic împotriva trimiterii de arme și muniții în Ucraina. Astfel, Bulgaria și Ungaria au rămas singurele două țări din UE și NATO care nu contribuie la apărarea Ucrainei cu ajutor militar direct. În momentul de față, puterea executivă (numită de Radev) nu are nicio poziție oficială cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. După ce Putin a anexat ilegal aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a cerut aderarea rapidă la NATO.
