VIDEO. Kosovo. Moscova, acuzată că își băgă „coada” în destabilizarea Balcanilor de Vest. Politician sârb: „Mi se pare că Serbia va fi forțată să înceapă denazificarea Balcanilor” / Prof. Valentin Naumescu: „Revizionismul cuprinde treptat fosta Europă de Est comunistă”

Update - Situația din Kosovo. Aplicarea celor două măsuri care au iritat tabăra sârbă din Kosovo se amână cu 30 de zile, până la 1 septembrie, potrivit ambasadorului Statelor Unite ale Americii, Jeffrey Hovenier, după o întâlnire de peste o oră cu președintele și premierul de la Priștina, Vjosa Osmani și Albin Kurti, mesajul fiind posat de Deutsche Welle (secția română) pe pagina sa de Facebook.

Anterior, președintele Serbiei Aleksandar Vucici s-a declarat optimist, la finalul unei ședințe a Statului Major al armatei, că până în cursul dimineții de luni va exista o soluție de detensionare a siutației din nordul fostei provincii iugoslave Kosovo.

Generalul Milan Mojsilovici, șeful Statului Major, ar fi avut o discuție „corectă” cu reprezentanții misiunii ONU în Kosovo, KFOR, iar comandantul forței de pace avea programată o întâlnire, pe parcursul nopții, cu liderii comunității sârbe, a comunicat președintele Vucici.

Cele patru municipalități din nordul Kosovo în care populația este majoritar sârbă au fost scena unor incidente tensionate, pe parcursul după amiezii și serii de duminică: focuri de armă, sirene, șosele blocate și puncte de trecere a frontierei închise. Totul a izbucnit cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unei măsuri prin care Priștina intenționează să confiște, la intrarea în Kosovo, documentele de identitate emise de Serbia și să le înlocuiască cu acte cu însemne kosovare, valabile trei luni. 

O măsură similară este aplicată de Serbia cetățenilor cu acte de identitate din Kosovo.

Tot de luni ar fi urmat să devină obligatorie folosirea plăcuțelor de înmatriculare kosovare - în prezent, locuitorii a patru municipalități cu populație majoritar sârbă au în continuare la mașini numere din vremea în care Belgradul administra provincia.

Aproximativ 500.000 de sârbi trăiesc în Kosovo, fosta provincie iugoslavă cu populație majoritar albaneză care și-a declarat independența în 2008, la nouă ani de la războiul dintre separatiștii albanezi și trupele regimului Slobodan Miloșevici.

Poliţia kosovară a declarat că a fost ţinta unor focuri de armă, fără să se înregistreze răniţi, şi au fost ridicate baricade pe drumurile care duc în Serbia. Cele două puncte de trecere a frontierei au fost închise circulaţiei.

În comunicatul său, guvernul kosovar a cerut ca „toate baricadele să fie ridicate şi libertatea deplină de mişcare restabilită" luni.

Context. Duminică seară, sute de sârbi kosovari au blocat cu camioane, cisterne şi alte vehicule grele drumurile care duc la punctele de trecere Jarinje şi Brnjak, iar numeroase persoane s-au aşezat ulterior în jurul baricadelor, cu intenţia declarată de a petrece noaptea acolo.

Sârbii kosovari nu recunosc autoritatea Pristinei, nici independenţa Kosovo şi rămân loiali Belgradului de care depind financiar.

Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, spunea, duminică, într-un discurs adresat naţiunii că situaţia din Kosovo „nu a fost niciodată mai complexă" pentru Serbia şi sârbii care trăiesc acolo.

„Atmosfera este aproape de fierbere", a afirmat Aleksandar Vucic, adăugând că „Serbia va câştiga" dacă sârbii sunt atacaţi.

La rândul său, premierul din Kosovo, Albin Kurti, l-a acuzat pe şeful statului sârb că declanşează "tulburări". „Următoarele ore, zile şi săptămâni pot fi dificile şi problematice", a scris pe Facebook premierul kosovar.

Un reprezentant al președintelui din Kosovo Vjose Osmani a afirmat că sârbii din cele patru municipalități au ridicate baricade la îndemnul președintelui Serbiei, Aleksandar Vucici. Liderul de la Belgrad susține că ar fi făcut apel atât la sârbi cât și la albanezi să păstreze pacea dar că „atmosfera este adusă la punct de fierbere, iar sârbii nu vor mai tolera nicio cruzime. Aproape am îngenuncheat în fața lor și până am primit o promisiune”. Iar premierul kosovar Aljbin Kurti a vorbit cu puțin timp în urmă despre „șovinismul sârbesc”.

În septembrie 2021, nordul Kosovo a fost scena unor tensiuni puternice, după decizia Pristinei de a interzice plăcuţele de înmatriculare sârbe pe teritoriul său, marcate de manifestaţii zilnice şi blocarea traficului la cele două puncte de frontieră.

Potrivit DW, „misiunea KFOR monitorizează îndeaproape situația și este gata să intervină dacă stabilitatea este amenințată”, după cum au transmis reprezentanții misiunii de pace a Națiunilor Unite din Kosovo.

Cincizeci de militari români sunt în misiunea de stabilitate și menținere a păcii. Sub mandat ONU și coordonare NATO, în baza rezoluției 1244 a Națiunilor Unite din 1999, KFOR are 3770 de militari din 28 de țări, comandați în prezent de general-maiorul Ferenc Kajári din Ungaria.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis, pe Telegram că: „Îndemnăm Pristina, SUA și UE, care stau în spatele ei, să înceteze provocările și să respecte drepturile sârbilor din Kosovo”.

Tot duminică, politicianul sârb Vladimir Djukanovic a scris pe Twitter că „Mi se pare că Serbia va fi forțată să înceapă denazificarea Balcanilor. Aș vrea să mă înșel”.

Valentin Naumescu,  profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj și fost secretar de stat în Ministerul de Externe al României, a comentat situația pe pagina sa de Facebook:  „RĂZBOI ȘI LA VEST DE ROMÂNIA?

După războiul început de Rusia la Est, iată că se aud focuri de armă și la Vest de frontierele României. Asta mai lipsea!

Dacă se confirmă intrarea într-o nouă etapă a conflictului din Balcanii de Vest (Serbia-Kosovo), nu avem nicio îndoială că s-a activat "mâna invizibilă" a Rusiei în regiune.

Destabilizarea Balcanilor de Vest ar reprezenta o presiune suplimentară asupra UE, NATO și Occidentului, precum și o amenințare pentru securitatea întregii regiuni și a țărilor vecine.

Re-tulburarea Balcanilor de Vest (după seria războaielor de destrămare a Iugoslaviei, din anii '90), prin stimularea unei eventuale ofensive militare a Serbiei asupra Kosovo, ar fi "detonatorul" perfect al ordinii de securitate europene post-Război Rece. 

Revizionismul cuprinde treptat fosta Europă de Est comunistă, fie că ne referim la spațiul postsovietic (Ucraina, Republica Moldova), fie la fosta Iugoslavie (Serbia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina), fie la discursul anti-occidental al lui Viktor Orban.

Sunt vremuri grele și vin vremuri și mai grele”.