"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un sondaj realizat, recent, de Consiliul European pentru Relații Externe indică un fapt cel puțin surprinzător: un procent neașteptat de mare dintre români nu consideră Rusia vinovată pentru războiul din Ucraina, ci mai degrabă NATO, UE sau Statele Unite. De asemenea, aproape un sfert dintre români cred că pacea din Ucraina nu se întâmplă nu din vina Rusiei, ci din cauza acelorași „vinovați” vestici.
Situația l-a determinat pe analistul și comentatorul Sorin Ioniță, expert în politici publice, să afirme că „nu suntem nici aşa viteji, nici impermeabili la şuvoiul de prostii generat de Moscova cum ne credem”.
Comentariul de pe siteul Consiliului European pentru Relații Externe: în perioada care a urmat invaziei din Ucraina, europenii au reușit să fie surprinzători atât pentru Vladimir Putin, cât și pentru ei înșiși prin unitatea și fermitatea cu care au condamnat agresiuna Rusiei. Mai mult, seduși de eroismul ucrainenilor au determinat o schimbare istorică de atitudine din partea statelor lor. Și-au deschis granițele pentru milioane de refugiați, au cerut sancțiuni economice dure, au determinat companiile vestice să se retragă urgent din Rusia și în număr impresionant, decoperind practic că sunt o forță multă mai serioasă decât au crezut vreodată.
Unitatea europeană l-a determinat pe Moises Naim, un reputat analist venezuelean, să afirme chiar că „Europa a descoperit că este o superputere”.
A rămas însă unitatea Europei neschimbată în condițiile în care războiul se apropie de cea de-a cincea lună? Sau au început deja să apară fisuri îngrijorătoare care ar putea, în final, chiar schimba cursul războiului din Ucraina?
Consiliului European pentru Relații Externe a realizat un sondaj, chestionând cetățenii din mai multe țări europene pe această temă, la jumătatea lunii mai, când deja șocul războiului fusese deja depășit, iar dezbaterea publică începuse să se detașeze de front și să aducă în prim plan consecințele economice și impactul pe care un conflict prelungit l-ar putea avea asupra țărilor UE (inflație uriașă, o criză a energiei și o alta a alimentelor). Sondajul măsoară practic capacitatea de rezistență a europenilor și mai puțin furia față de războiul început de Putin.
Aproximativ 8000 de persoane, din diferite țări europene, au fost chestionate pe această temă: din Polonia și România, state aflate în prima linie a războiului și în mod tradițional rusofobe; Franța, Germania, Italia – state din Europa de Vest, percepute înainte de război drept Russlandverstehers (state îngăduitoare cu Rusia); din Portugalia și Spania, mai puțin implicate în politica europeană față de Rusia; din Finlanda și Suedia, țări nordice care tocmai au solicitat să adere la NATO ca urmare a invaziei din Ucraina; au răspuns, de asemenea, și cetățeni din Marea Britanie, țară care pare (ca și Polonia) să-și păstrat nediluată fermitatea în condamnarea războiului început de Rusia.
Rezultatele sondajului arată mai ales faptul că percepția multor europeni este în plin proces de schimbare față de război și că ar putea urma zile dificile pentru unitatea care părea indestructibilă nu mai departe de acum câteva luni.
În cazul României, răspunsurile celor chestionați sunt cu atât mai uluitoare cu cât sunt foarte diferite de ale polonezilor, aflați într-o situație nu foarte diferită de a noastră, ba chiar cu și mai mulți refugiați în custodie.
Astfel, la întrebarea cine este de vină pentru războiul din Ucraina, 21% dintre români învinovățesc EU, NATO sau Statele Unite și doar 58% cred că e vina Rusiei. Finlanda: 5% cred că e de vină sunt EU, NATO sau Statele Unite, 90% dintre respondenți spun că e vina Rusiei. Polonia: 10% cred că de vină sunt EU, NATO sau Statele Unite, 83% afirmă că e vina Rusiei.
La întrebarea „care ar fi cea mai mare piedică în soluționarea pe cale pașnică a conflictului dintre Rusia și Ucraina”, 24% dintre românii chestionați spun că de vină sunt EU, NATO sau Statele Unite și doar 42% că e vina Rusiei. Polonezii, în schimb, cred în procent de 74% că principalul vinovat este Rusia. La fel respondenții din Marea Britanie, Suedia și Finlanda.
Sondajul a determinat o observație dură din partea analistului Sorin Ioniță, care a comentat într-o postare pe pagina sa de Facebook:
„Românii au ieşit printre cele mai pro-Rusia naţiuni în sondajul ECFR de azi, în total contrast cu polonezii: ne plângem că guvernul nostru face prea multe (?!) pentru Ucraina şi dorim o pace rapidă (capitulare?), alături de italieni şi germani. De unde se vede că nu suntem nici aşa viteji, nici impermeabili la şuvoiul de prostii generat de Moscova cum ne credem. Soft Romania: n-ar mai trebui să facem atâta băşcălie de Macron sau Scholz pentru că de fapt suntem cam pe linie cu ei. O altă notă de culoare: în Germania cei mai pro-Rusia nu sunt nici verzii, nici stânga în general, ci conservatorii trumpişti din AfD, modelul multora din lumea bună de la noi.”
