"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o lege prin care este interzisă difuzarea de emisiuni de ştiri ruseşti în această ţară, unde tensiunile între forţele prooccidentale şi cele proruse s-au accentuat odată cu conflictul din Ucraina, informează agenţia de presă AFP, preluată de Agerpres.
Potrivit noii legi asupra „securităţii informaţiei", este interzisă „transmiterea la radio şi la televiziune a emisiunilor de ştiri, militare, politice şi analitice ale unei ţări care nu a ratificat convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră".
De asemenea, 50% dintre programele străine difuzate la televiziune trebuie să provină din Uniunea Europeană (UE), SUA sau din ţări semnatare ale acestei convenţii europene.
În mod concret, posturile de televiziune din Republica Moldova nu vor putea difuza decât filme, seriale, programe muzicale sau emisiuni de divertisment ruse.
În fapt, interdicţia de a difuza emisiuni de ştiri - care a fost deja decisă în 2017 şi apoi anulată în 2020 - este în vigoare de la începutul ofensivei ruse în Ucraina.
Republica Moldova - ţară majoritar românofonă, dar cu o importantă minoritate rusofonă, precizează AFP - afişează un sprijin hotărât pentru Kiev, dar totuși există temeri serioase cu privire la posibilitatea de a deveni următoarea țintă a Rusiei. Ea găzduieşte refugiaţi de război, a depus candidatura de aderare la UE şi a obţinut promisiunea europenilor pentru o majorare importantă a ajutorului militar.
Republica Moldova, în componenţa căreia este Transnistria, un teritoriu separatist ce se învecinează cu Ucraina, se teme că Moscova ar putea-o alege ca ţintă, cu atât mai mult cu cât regiunea separatistă a susţinut că a fost vizată în aprilie de tiruri provenind dinspre Ucraina.
Autorităţile ruse au exprimat critici foarte virulente la adresa Chişinăului.
Statele Unite și Marea Britanie, precum și Uniunea Europeană, au prezentat recent propuneri de întărire a armatei modeste a Moldovei, fapt care a reaprins dezbaterile privind renunțarea la neutralitate a Chișinăului și o apropiere mai clară de NATO.
Neutralitatea Republicii Moldova este stipulată prin constituția post-sovietică, adoptată după 1990. Însă, renunțarea la neutralitatea militară a stârnit o dezbatere în republica de peste Prut care are o populație de aproximativ 2,6 milioane de locuitori și o armată de doar 3.250 de soldați. Mulți susțin că renunțarea la statul de neutralitate nu ar servi intereselor țării.
Cea mai recentă poziție a Chișinăului privind întărirea armatei a venit din partea lui șefului diplomației R. Moldova, Nicu Popescu, care a spus, miercuri seară, că Guvernul este obligat în contextul actual de război la granițele sale să doteze armata națională pentru ca acesta să poata apăra țara.
„Cooperarea cu Statele Unite are loc în baza respectului total al statutului de neutralitate. Dar neutralitatea presupune cooperare internaţională, dialog, fortificarea capacităţilor noastre de apărare. Orice stat, orice Guvern este obligat, nu este un drept, este o obligaţie să apere ţara, oamenii, infrastructura, pacea. Unele ţări au ales să-şi apere cetăţenii prin intrarea în unele alianţe, cum ar fi NATO. Alte state au ales să-şi asigure securitatea prin neutralitate. Şi Republica Moldova a ales neutralitatea în 1994. Dar neutralitatea nu presupune demilitarizare, nu presupune autoizolare, nu presupune indiferenţă faţă de dreptul internaţional, faţă de civili care sunt bombardaţi. Neutralitatea înseamnă că noi avem nevoie de o armată puternică, bine dotată, care să poată apăra cetăţenii”, a precizat Nicu Popescu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
