Șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, controversatul politician și filosof Dmitri Rogozin, susține că, în cazul unui război nuclear, Rusia ar putea distruge țările NATO într-o jumătate de oră. Tot el a precizat însă că Moscova nu va face acest pas, pentru că ar afecta planeta. „De aceea, va trebui să învingem acest inamic mai puternic din punct de vedere economic și militar prin mijloace militare convenționale”, a continuat Rogozin, cunoscut în spațiul public drept „cosmonautul” lui Putin.
Șeful Roscosmos a adăugat că „operațiunea militară specială” din Ucraina a depășit „cu mult sensul și geografia sa inițială” fiind, în prezent, „un război pentru adevăr și dreptul Rusiei de a exista ca stat unic și independent”. Din punctul lui de vedere, țările NATO sunt, în acest moment, în război cu Rusia. „Alianța nu a anunțat asta, dar este evident pentru toată lumea”, a spus el.
În urmă cu două zile, același Rogozin lansa pe Telegram un atac și la adresa fondatorului SpaceX, Elon Musk, acuzându-l că este „implicat în furnizarea de comunicații militare” Ucrainei.
„Conform informațiilor noastre, Pentagonul transferă informații către Forțele Armate ale Ucrainei prin serviciul de internet Starlink (dezvoltat de Elon Musk). Elon Musk este astfel implicat în aprovizionarea forțelor fasciste din Ucraina prin mijloace militare. Și va trebui să răspunzi pentru asta ca adult, Elon, oricât de prost ai fi”, acuza Rogozin.
Ulterior, Musk a răspuns printr-un mesaj bizar pe Twitter, citând afirmația lui Rogozin și sugerând că ar putea „muri în circumstanțe misterioase”.
Astăzi în vârstă de 58 de ani, Rogozin a fost implicat direct în conflictul transnistrean, aşa cum afirmă chiar el în cartea sa „Duşmanul poporului”, precizând că a luptat cu arma în mână în războiul din Transnistria, în 1992, împotriva moldovenilor şi a „fasciştilor români”.
De altfel, după conflictul transnistrean, Dmitri Rogozin s-a implicat în politica rusă. În 1997 devine membru al Dumei de Stat, tot atunci a înaintat o iniţiativă legislativă privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă.
Vizitele sale în Republica Moldova au generat de fiecare dată controverse. În calitate de co-preşedinte al comisiei guvernamentale moldo-ruse el nu a ezitat să transmită cu orice ocazii mesaje controversate autorităţilor moldovene.
Rogozin a pledat mereu pentru o apropiere mai mare a Moldovei de Rusia, a criticat curentul unionist din Moldova şi nu s-a sfiit să ameninţe autorităţile de la Chişinău când acestea negociau Acordul de Asociere cu UE.
În 2008, el a devenit un nume cunoscut la nivel internaţional, după ce a fost numit ambasador al Rusiei la NATO şi s-a remarcat prin critici dure la adresa Alianţei şi a politicii sale de extindere, în special în ţările baltice. De asemenea, el a criticat NATO pentru apropierea de Kiev şi a ameninţat Ucraina cu secesiunea estului rusofon.
În iulie 2017, România nu a fost de acord să-i permită lui lui Rogozin, pe atunci vicepremier, tranzitarea spațiului său aerian, situație care a determinat o reacție furibundă din partea politicianului. „Autoritățile României a supus pericolului pasagerii avionului S7, femei și copii. Combustibilul era suficient doar până la Minsc. Așteptați răspuns, nemernicilor”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter, afirmând ulterior, într-un interviu, că România a devenit „o marionetă a Statelor Unite” și care, „contrar simţului realităţii şi intereselor sale de securitate, a amplasat pe teritoriul său sistemul de apărare antirachetă".