"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Sinistrul Bogdan Drăghici, liderul asociației TATA, a murit carbonizat, miercuri dimineață, după ce s-a izbit cu autoturismul personal de gardul Ambasadei Rusiei din București. Sinucigașul avea asupra sa lichid inflamabil pe care l-a aprins atunci când a fost somat de jandarmi să părăsească mașina cu care intrase în gardul Ambasadei.
Deși s-a declarat pe Facebook un susținător înflăcărat al Ucrainei, gestul lui Draghici are legătură mai degrabă cu condamnarea de marți la 15 ani de închisoare pentru viol decât cu drama ucrainenilor.
Arestat pentru 29 de zile la data de 21 august 2019, Drăghici, 47 de ani, a petrecut în spatele gratiilor nu mai puțin de 13 luni, în dosarul întocmit de procurori în urma acuzațiilor aduse de fosta soție, mamă a două fiice dintr-o căsnice anterioară. Astfel, potrivit acesteia, Drăghici o violase pe una din fiicele sale vitrege timp de trei ani. Agresiunea s-ar fi produs între 2013 și 2016, perioadă în care mama copilei se aflase în Germania pentru perioade mai lungi de timp. Ulterior, fiica a fost audiată de procurori, iar aceasta a confirmat spusele mamei sale.
La scurt timp a apărut și o altă victimă minoră: fiica unui client al avocatului Drăghici. Aceasta spunea că liderul TATA a avut un comportament ”nepotrivit” față de ea. Tatăl fetei apelase la Bogdan Drăghici pentru a obține custodia fetei, după un proces de divorț.
Opinia specialiștilor
„Și-a ales ambasada cu cea mai mare vizibilitate în acest moment și a provocat deliberat un eveniment cu potențial negativ la nivel de țară și de imagine a României în lume, drept răzbunare la adresa sistemului judiciar din România care, ieri, l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru violarea fiicei vitrege. Poate fi vorba de un moment în care și-a dorit să rămână în istorie, cumva, în ideea în care Bogdan Drăghici nu a suportat că adevărul să fie făcut public, respectiv ca toată lumea să fie că a violat un minor. Gestul său din această dimineață a fost premeditat și a avut ca unic scop să-l transforme într-o victimă a sistemului, lucru care nu o să se întâmple niciodată.
Pe fondul evenimentelor din Ucraina, a expulzării a 10 oficiali ai ambasadei Rusiei la București, domul Drăghici a considerat că trebuie să facă spectacol, într-un gest egoist, la fel cum și-a trăit toată viața.
Un om care este condamnat 15 ani pentru violul unui copil are o viață foarte grea în închisoare. Atunci, își dorește ca ultimele lui ore în libertate să fie interconectate cu ceva istoric. De-a lungul timpului, datorită modalității lui de a pune problema, a avut succes în meseria pe care a realizat-o pe teritoriul țării și și-a dorit ca ultimele lui ore să fie încununate de o aură a victimizării. Cineva trebuia să fie de vină pentru gestul lui abominabil, cineva în afară de el.
Totul a fost premeditat. Sistemul judiciar nu doarme, chiar dacă unii spun că se mișcă mai încet. Da, se mișcă mai încet, pentru că sunt zeci de mii de dosare, numai că în acest caz sistemul judiciar s-a mișcat corect. Avem de-a face cu o condamnare, dată ieri, de 15 ani de închisoare pentru violarea unui minor, iar el nu a putut suporta ca imaginea lui de președinte al Asociației TATA. și militant al drepturilor taților din întreaga Românie să fie făcută praf. El a crezut că scapă cu anul acela de arest, cu statul la domiciliu și nu s-a așteptat niciun moment. A zis că trebuie să rezolve cumva situația asta. Sincer să spun, faptul că s-a deschis acum un dosar pentru moarte suspectă, bănuiesc faptul că este standard, dar nu este o moarte suspectă, omul s-a omorât. A fost o sinucidere! Nu a putut să meargă în închisoare 15 ani, nu avea cum“, a opinat psihologul Radu Leca într-o intervenție la Realitatea Plus.
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu și-a exprimat părerea în legătură cu gestul lui Drăghici într-o postare pe pagina sa de Facebook:
„Pentru că deja au început să mă sune mai mulți reporteri privind evenimentul din această dimineață din fața ambasadei Rusiei, în care un cetățean a intrat deliberat cu mașina în poarta clădirii, și apoi și-a dat foc, am să fac câteva precizări.
Persoana respectivă este Bogdan Drăghici.
Bogdan Drăghici este un prădător sexual, un violator de copii, o persoană care a fost acuzată, și deunăzi condamnată, pentru aceste infracțiuni, la 15 ani de închisoare.
Bogdan Drăghici este un om pe care l-am întâlnit, acum mulți ani, într-un studio de televiziune, într-o perioadă în care conducea un ONG numit T.A.T.A. care milita pentru ”drepturile taților”, respectiv care s-a luptat pentru ceea ce a sfârșit prin a se numi ”alienarea parentală”.
Așa cum spuneam unei colege jurnalist adineauri, rareori am întâlnit o pesoană cu un arc biografic atât de pervers. Iar Drăghici, fără doar și poate, este un lup în blană de oaie, care și-a meritat soarta. Ce-i drept, moartea lui este o ultimă declarație de dispreț față de justiție, dovadă că Drăghici trăia cu sentimentul impunității, și se considera deasupra brațului dreptății.
N-are a face nimic povestea acestui psihopat nici cu conflictul din Ucraina, nici cu lupta pentru libertate a ucrainenilor, iar numele lui n-ar trebui menționat în legătură cu ce trăiește acest popor în ultima vreme.
În fapt, în fantezia lui megalomaniacală, Drăghici se vedea un ”deschizător de drumuri”, câtă vreme în realitate - și el știa asta - nu era decât un pedofil complexat, un consumator de pornografie infantilă, un monstru. Dar un monstru căruia-i plăcea adulația, popularitatea, îi plăcea să fie relevant respectiv în centrul atenției.
Nu merită nicio atenție. Nu merită nici măcar compasiune pentru felul în care a murit.
Fiecare violator de copil ar trebui să-și întoarcă fața și să plângă, iar numele lui ar trebui șters din memoria colectivă. Pentru că una e să ai o boală psihică, oricare ar fi ea, alta e să victimizezi o altă ființă umană. Iar când acea ființă este copil, și nu are abilitatea de-a se apăra, este cu atât mai odios.
Psihiatria, psihologia nu trebuie vreodată să ofere alibi agresorilor. Da, putem explica multe comportamente deviante, și să găsim raționalul în irațional. Cum e și cazul Drăghici. Dar la niciun moment nu vom scoate din culpă, sau îi vom netezi biografia, unui criminal, sau prădător sexual - cum e cazul aici.
E unul din rarele momente când eu, altfel medic, ateu și de obicei înțelegător cu mare parte a umanității, îmi doresc să existe viață după moarte. Pentru că, măcar pe lumea cealaltă, într-un iad personal, acest individ ar primi ceea ce merită”.
Drăghici a fost pentru câteva luni demnitar în timpul guvernării lui Călin Popescu-Tăriceanu
Potrivit unei mini-biografii realizate de siteul ziariștii.com, Bogdan Drăghici a fost directorul general adjunct al Institutului Național de Administrație (INA). Numit de Vasile Blaga (ministru de Interne pe atunci) în februarie 2005 și demis câteva luni mai târziu, în luna august, printr-un plic trimis prin poștă. Drăghici avusese rang de subsecretar de stat.
S-a plâns că și-a pierdut postul ca urmare a unor dezvăluiri legate de afacerea ISAR (Institutul de Știinte Administrative „Paul Negulescu”). ISAR era coordonat de Antonie Iorgovan, senator PSD, iar Octav Cozmâncă era membru de onoare. „Ca orice afacere iorgovaniană, ISAR trebuia să fie profitabilă, așa că s-a pus la punct, rapid, înființarea unei universități patronate de ONG-ul în cauză: Universitatea Româno-Germană din Sibiu. ISAR primește în folosință gratuită cazarma Sibiu, în suprafață de 1.717 metri pătrați, și terenul aferent, în baza unui protocol cu Ministerul Apărării. Afacerea privată cu bani publici este uriașă, doar fondurile românești vizate fiind de ordinul milioanelor de euro, cele comunitare fiind sensibil mai substanțiale”, s-a plâns atunci Drăghici. Detalii AICI despre afacerea INA - ISAR
În 2006, Drăghici a făcut greva foamei, în fața Palatului Cotroceni, pentru a-l determina pe președintele Traian Băsescu să ia atitudine față de afacerea ISAR. Drăghici îl cunoștea pe Băsescu din perioada 2000-2004, când îi fusese consilier la Primăria Capitalei.
În calitate de președinte al TATA, Bogdan Drăghici a militat pentru drepturi egale între mămici și tătici în familie, inițiind mai multe acțiuni în acest sens și participând la emisiuni TV. Câteva dintre aceste acțiuni: militantism pentru instituirea Zilei Tatălui; sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în privința unor declarații sau intenții ale autorităților care ar fi fost defavorabile tăticilor.
În 2008, Bogdan Drăghici a interferat cu Poliția într-un caz „domestic”. El a susținut că fiica sa naturală, pe atunci în vârstă de 3 ani, a fost răpită de mama ei (medic la Spitalul CFR din București) din localitatea argeșeană Poiana Lacului.
„În ziua respectivă, în jurul orei 18.00, în imobil au forțat intrarea fosta mea soție, Popa Angela, și un bărbat necunoscut, apelat de aceasta cu numele Dan. Bunicii i-a fost smulsă din brațe nepoțica de către fosta mea soție, aceasta pasând copilul bărbatului care o însoțea. Sub privirile îngrozite ale micuței, mama sa a agresat-o pe bunica ei, lovind-o in mod repetat la nivelul capului. Bunica fetiței a strigat după ajutor, iar Alexandra a început să plângă. În acel moment, bărbatul a fugit cu copila in brațe în curtea imobilului, fiind imediat urmat și de către fosta mea soție. În dreptul porții de acces în curtea imobilului, cei doi erau așteptați de mașina soției mele, care avea la volan încă o persoană, un bărbat necunoscut. Au luat cu ei copila și mașina a demarat în trombă. Bunica a sesizat imediat secția de poliție din comună, echipajul care a ajuns la fața locului efectuând primele cercetări”, se arăta în plângerea penală făcută de Drăghici la Secția 11 Poliție din București.
Nașul de botez al fetiței „răpite” este procurorul militar Dan Voinea (procurorul din procesul soților Ceaușescu, din 25 decembrie 1989, de la Târgoviște), în prezent avocat.
Angela Popa divorțase de Drăghici în 2006, pe cale amiabilă. Drăghici a fost de acord ca fiica sa Alexandra să-i fie încredințată mamei. A pus o condiție: s-o poată vizita când dorește. Ulterior, însă, Drăghici a făcut apel împotriva deciziei de încredințare a custodiei copilului către fosta soție. Motivul? „Este contaminată cu sifilis. A avut VDRL pozitiv în urmă cu 9 ani și a urmat tratamente repetate”, a spus el despre fosta soție.
În 2017, Helen Drăghici, fosta soție care îl acuza că a abuzat-o sexual pe una dintre fiicele sale, a făcut sesizări la DGASPC și la poliție, dar nu a fost luată în seamă. Ba mai mult, directoarea DGASPC Sector 5 București a avut un răspuns halucinant. „Chiar o învinuia pe doamna Drăghici că a introdus acțiune de divorț. A spus că un asemenea bărbat nu poate fi părăsit!”, a dezvăluit Raluca Pană, avocatei lui Helen Drăghici. Abia în aprilie 2019, acuzațiile de abuz sexual aduse lui Bogdan Drăghici au fost luate în seamă, fiind ulterior arestat pentru 13 luni.
Drăghici se îngrija de patru minore: fiica sa din prima sa căsătorie (cu medicul Angela Popa), o altă fiică naturală din a doua sa căsătorie (cu medicul pediatru Helen Drăghici) și două fiice vitrege (fiicele lui Helen dintr-o casătorie anterioară). Pe una dintre acestea din urmă a violat-o sinistrul Drăghici timp de trei ani.
Dosarul lui era cutremurător. Declarațiile victimelor erau zguduitoare, acestea descriindu-l drept un bărbat manipulator, care le inducea copilelor o stare de teamă, de rușine, de frică, totul pentru a-și atinge scopurile și a se asigura că nu va fi dat în vileag. Abuzul sexual asupra fiicele sale vitrege a început când copila avea doar 10 ani. Ea îi spunea pe atunci „tată”, chiar dacă Drăghici îi era tată vitreg.
Bogdan Drăghici s-a căsătorit cu Helen în 2008. Medic de profesie, aceasta avea două fiice din prima căsătorie, una de 5, cealaltă de 3 ani. Helen avea să povestească mai târziu că bărbatul a impresionat-o, la vremea respectivă, prin determinarea cu care s-a luptat pentru a obține custodia fiicei pe care, la rândul lui, o avea din căsătoria anterioară.
