Fost judecător și membru al CSM contrazice cu argumente afirmațiile lui Augustin Zegrean și conchide: Ludovic Orban are dreptate în ce privește citirea moțiunii USR PLUS – AUR în termen de cinci zile!

„Am impresia că domnul Orban citește altă Constituție, nu cea pe care o știu eu. Pentru că despre cele cinci zile nu scrie nicăieri în Constituție”, spunea unul dintre cei mai respectați constituționaliști ai României, fostul președinte al CCR Augustin Zegrean, într-o intervenție telefonică la Antena 3. Fostul președinte al CCR se referea la argumentele aparent imbatabile aduse, marți, în discuție de Ludovic Orban, președintele PNL și al Camerei Deputaților. Orban nu a invocat însă doar Constituția, ci a coroborat legea fundamentală cu Regulamentul Camerelor (art. 92 alin 1) - PODUL a scris despre asta AICI - fapt sesizat și explicat și de avocatul Adrian Toni Neacșu, cel care l-a reprezentat și pe fostul lider al PSD Liviu Dragnea într-o serie de dosare importante. Neacșu a fost judecător și membru al CSM înainte de a intra în avocatură. El atrage atenția și că afirmația "Ludovic Orban nu poate convoca ședința fără avizul Biroului Permanent" este iarăși eronată, explicând argumentat de ce. 

Toni Neacșu pe pagina sa publică de Facebook:  

„Apreciez mult intervențiile directe și pricepute ale d-lui președinte Zegrean în media ori de câte ori se pune problema unor interpretări complicate ale Constituției sau practicii constituționale. De data aceasta însă domnia sa are mai puțină dreptate, probabil și pentru că se referea la altceva decât spunea d-ul Orban, iar părerile sale sunt greșit preluate de presă. 

Deci,  

1. este adevărat că în Constituție nu scrie de cele 5 zile în care care este obligatoriu ca moțiunea să fie citită în Plenul reunit al camerelor. Termenul este însă prevăzut în Regulamentul Camerelor (art. 92 alin 1). Moțiunea se citește (se prezintă) obligatoriu în 5 zile de la data depunerii, adică a înregistrării sale în Parlament, care a fost vineri 3 septembrie. În Constituție este prevăzut doar termenul de cel puțin 3 zile de la citirea sa în care moțiunea trebuie votată (art. 113 alin. 3). CCR a stabilit că o moțiune odată depusă în Parlament este obligatoriu să parcurgă procedura de vot și că nu poate fi blocată administrativ sau prin decizii unilaterale ale organelor de conducere ale parlamentului. În concluzie există un calendar obligatoriu pentru dezbaterea și votarea unei moțiuni iar din acest punct de vedere Ludovic Orban are dreptate: în cel mult 5 zile de la depunere se citește în Plenul reunit și după alte cel puțin 3 zile este votată. 

2. Afirmația "Ludovic Orban nu poate convoca ședința fără avizul Biroului Permanent" este iarăși eronată. Potrivit art 14 din același Regulament, "Convocarea Camerelor în ședință comună se face de preşedinţii acestora, de comun acord." Rolul Biroului Permanent este de a propune ordinea de zi și data desfășurării ședinței Plenului reunit, dar convocarea propriu-zisă nu o pot face, dimpotrivă, decât cei 2 președinți. Birourile permanente reunite nu convoacă niciodată parlamentul în ședință comună. Ba mai mult, președinții celor 2 camere au chiar obligația (art. 13 pct. 18, art. 14 alin. 2) ca în cazul moțiunii de cenzură să convoce ședința comună a camerelor. Potrivit art. 20 proiectul ordinii de zi este aprobat chiar de Parlament, așa că cu sau fără o hotărâre a Birourilor permanente ședința plennului reunit poate avea loc în mod cât se poate de legal. 

3. Ludovic Orban a citat din Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010 a Curții Constituționale prin care s-a stabilit negru pe alb că este interzisă nerespectarea termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia și este neconstituțional refuzul supunerii acesteia spre dezbatere într-o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. A mai hotărât că „împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura şi controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii”.

Știu că este greu ca în plin scandal politic partidele să apeleze în primul rând la legalitate și tentația lor este dimpotrivă de a arunca în aer legislația și regulile constituționale, dar în ipoteza în care ne aflăm lucrurile sunt foarte simple:  

moțiunea de cenzură a fost înregistrată pe 3.09.2021; cu sau fără voia birourilor permanente ședința comună de prezentare a ei trebuia să aibă loc în cel mult 5 zile de la acest moment, deci până marți, 8.09.2021, termen deja depășit; moțiunea trebuia comunicată Guvernului chiar în ziua depunerii adică de vineri, Orban a comunicat-o abia ieri pe 7.09.2021, fără ca asta să aibă influență asupra calendarului moțiunii; președinții celor 2 camere au obligația convocării plenului reunit pentru prezentarea moțiunii; refuzul, explicit sau implicit prin boicotare, a Birourilor permanente sau a plenului reunit de a permite prezentarea moțiunii și ulterior votarea ei este un comportament neconstituțional, sancționabil ușor de către CCR în cazul sesizării cu un conflict juridic; problema semnăturilor corecte sau nu a celor 1/4 din parlamentari care au inițiat moțiunea de cenzură nu poate fi analizată decât de CCR și asta doar dacă moțiunea va fi admisă și curtea va fi sesizată cu verificarea constituționalității Hotărârii Parlamentului de revocare a primului ministru prin admiterea moțiunii”.   

Sursa foto: Agerpres