Judecătorul Cristi Danileț devăluie cum sunt hărțuiți magistrații reformiști. E mai rău ca pe vremea Rodicăi Stănoiu, ministrul Justiției din epoca sinistrului Adrian Năstase, când sistemul l-a sinucis pe procurorul Cristian Panait

Judecătorul Cristi Danileț, de la Tribunalul Cluj, precizează într-un interviu acordat Revistei 22 că, în prezent, este foarte dificil să te opui unui sistem care ajunge să sancționeze și pentru delict de opinie, cum se întâmplă adesea în cazul magistraților reformiști. Mai exact, este vorba despre magistrații care au criticat virulent, public, prin proteste organizate pe treptele instanțelor și cu sesizări ale organismelor europene, intruziunea PSD în justiție, produsă mai ales în „epoca Liviu Dragnea”, printr-o serie de modificări legislative, dar și prin numirea în funcții cheie din sistem a unor magistrați obedienți care continuă „lucrarea” de subordonare și de „îmblânzire” a rebelilor ce îndrăznesc să pună în discuție reformarea pe bune a justiției, nu doar la nivel de declarații politice populiste. 

Danileț mai spune că, cel puțin pentru el, ce se întâmplă acum este mai rău ca pe timpul Rodicăi Stănoiu, ministru al Justiției în guvernarea Adrian Năstase, perioadă în care presiunea pusă pe justiție s-a soldat inclusiv cu sinuciderea procurorului Cristian Panait. 

Context. Rodica Stănoiu a fost colaboratoare a Securității vreme de mai bine de 20 de ani, între 1963 și 1987, semnând note informative sub numele conspirative Sanda și Georgeta, și unul dintre cei mai controversați miniștri ai Justiției, sub mandatul său producându-se unele din cele mai grave fapte de corupție din istoria recentă a României, fapte pe care magistrații nu le-au putut investiga pentru că dosarele penale erau hotărâte de către liderii PSD. 

„Stenogramele ședințelor PSD din 2003 și 2004, când Adrian Năstase conducea partidul și Guvernul, iar Rodica Stănoiu era ministrul Justiției, arată fără echivoc modul de operare al social-democraților. La sediul PSD se decidea cine să fie anchetat și cine nu, șefii instituțiilor de control – de la procurori, la Curtea de Conturi – primeau indicații exprese pe cine să controleze și pe cine să lase în pace”, se arată într-un articol cu stenograme concludente publicat de g4media.ro.

Prezentăm mai jos câteva din precizările importante făcute de judecătorul Cristi Danileț pentru Revista 22 (interviul poate fi citit integral AICI):  

„Este foarte greu să te opui unui astfel de sistem. Adică, una e să ai o dezbatere în contradictoriu, chiar și polemici, cu privire la principii, și alta e să te trezești dintr-odată urmărit și chiar sancționat pentru delict de opinie. Pentru unii dintre cei cercetaţi s-au clasat acele acțiuni, dar alții au fost trimiși în fața CSM-ului pentru a fi sancționați. Care este scopul acestor acțiuni? Pe de o parte, eliminarea celor care susţin desfiinţarea Secţiei speciale, care critică modul abuziv de desfăşurare a unor anchete ale Inspecţiei Judiciare, care susţin aplicarea directă a dreptului european, iar pe de altă parte, descurajarea oricăror alţi magistraţi de a lua poziţie la neregulile din sistem. Sunt mulţi care, văzând ce se întâmplă cu Danileț, cu Pîrlog, cu Dragoș Călin, au început să nu mai comunice, să nu mai scrie mesaje, să nu mai aibă poziții publice, să nu mai semneze memorii. Oamenii sunt intimidați și este cumva firesc. 

Într-un document intern în posesia căruia mă aflu, Inspecția Judiciară numește această critică „derapaj de limbaj”. Aşadar, în momentul în care devii critic cu sistemul, se consideră un fel de delict de opinie și automat se demarează cercetări împotriva acelor magistrați. Dar fără să existe sesizări împotriva lor, fără să se plângă cineva. Pentru Inspecția Judiciară este suficient ca un funcţionăraş de acolo să vadă un comentariu pe Facebook, să îşi facă un cont cu nume fals şi să se amestece printre prietenii tăi sau pe grupurile private ale magistraţilor, sau să citească un interviu dat de un magistrat, că imediat demarează procedura de anchetare disciplinară”. 

„Doar anumiți magistrați sunt selectați de către Inspecția Judiciară pentru a fi anchetați. Unii magistrați, care îi insultă sau îi calomniază pe ministrul Justiţiei, președintele statului, diplomaţi europeni sau alţi colegi, nu pățesc nimic”. 

„Majoritatea din Parlament și-a luat angajamentul către alegători că va repara stricăciunile făcute la legile justiției în anii 2018 – 2019. Au trecut deja 6 luni de guvernare şi legile tot nu sunt reparate. Mai mult, pe 18 mai s-a pronunțat o decizie a Curții Europene de la Luxemburg care a spus că avem mari probleme cu Secția Specială de investigare a magistraților și cu șeful de la Inspecția Judiciară, care a fost numit politic în anul 2018. Aceste lucruri trebuie rapid puse în aplicare”. 

„Pe contul meu de TikTok vorbesc atât despre justiție pe înțelesul copiilor, cât şi despre lucruri hazlii, ca să mă apropii de lumea lor: sar un șotron, tai un gard viu, curăț piscina, înot, fac o schemă de karate, cânt karaoke ori sar cu paraşuta. Sunt filmuleţe cu mine care arată că noi, magistraţii, suntem oameni absolut normali: avem familie, avem hobby-uri, avem sau credem că avem anumite abilităţi. Ei bine, sunt televiziuni ori site-uri care și-au făcut un obicei să insulte magistrații, iau aceste postări şi fac un reportaj sau o ştire, evident, negativă, ceea ce este suficient pentru Inspecţie să se sesizeze din oficiu. La ultima sesizare, preşedintele CSM a ţinut timp de șase luni în sertar nişte articole negative cu acel gard tăiat, ca acum să trimită actele la Inspecţie să înceapă investigaţia. Pentru ce? Probabil, nu am tăiat drept gardul, este singurul lucru care poate să aibă legătură cu lumea dreptului... Este de-a dreptul halucinant, Kafka – că tot îl sărbătorim zilele astea – ar avea materiale pentru alte câteva cărţi. Nu ai voie să mergi pe stradă în pantaloni scurți, să te dai cu bicicleta sau să sari în piscină, că vine Inspecţia cu o frază tipică cum că ai dreptul la viaţă privată, dar prin ceea ce ai făcut ai afectat dreptul cetățeanului la o justiție independentă, fermă și corectă. Reţineţi formularea, o veţi întâlni des! Eu nu am pățit așa ceva nici pe vremea lui Stănoiu, ministrul Justiţiei din perioada 2001-2004, care știți bine că prin intermediul SIPA era la curent cu viaţa privată a magistraţilor”. (interviul poate fi citit integral AICI)