Analfabetismul juridic al PNL-USRPLUS o menține în funcție pe Weber. Declarația lui Seidler privind SINGURUL motiv valid de demitere, ignorată de colegii din coaliție. Birchall explică care este vina CCR, respectiv a majorității parlamentare în legătură cu hotărârea referitoare la Avocatul Poporului

Curtea Constituțională a României a decis marți, 29 iunie, în unanimitate, că revocarea Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului a fost neconstituțională. CCR a mai transmis că, prin decizia de astăzi, odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial, Renate Weber se întoarce în funcția de Avocat al Poporului. 

Redăm comunicatul CCR: "În ședința din data de 29 iunie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și din Camera Deputaților și a constatat că este neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului.

Curtea a reținut că legea care reglementează revocarea, ca modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să determine cu certitudine cazurile în care intervine această sancțiune, să stabilească procedura în cadrul căreia se analizează cererea de revocare și după a cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea și să prevadă dreptul la recurs în faţa unei instanțe independente şi imparţiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării, în condițiile art.21 din Constituție referitor la liberul acces la justiție.

Or, întemeindu-se pe dispoziții legale care nu asigură garanțiile de independență ale Avocatului Poporului în raport cu alte autorități publice, dispoziții cărora Parlamentul le-a atribuit o altă interpretare decât cea care rezultă din conținutul lor normativ, Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) și (5) care consacră principiul statului de drept și principiul legalităţii şi al supremaţiei Legii fundamentale, precum și dispozițiile art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Curtea a constatat că, întrucât actul de revocare este neconstituțional, acesta încetează să mai producă efecte juridice. Prin urmare, în temeiul art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale, Curtea menționează că, de la data publicării deciziei sale în Monitorul Oficial al României, doamna Renate Weber își reia calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru care a fost numită prin Hotărârea Parlamentului României nr.18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019".

Deși mulți ar fi tentați să critice din nou CCR, trebuie resubliniat că hotărârea a fost luată în unanimitate, deci inclusiv de judecătorii nepesedizați ai Curții. Mai mult decât atât, jurnalistul specializat pe probleme de justiție, Liviu Avram, avertiza încă de acum câteva săptămâni că majoritatea PNL-USRPLUS-UDMR a argumentat deficitar necesitatea din punct de vedere legal a demiterii Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului. Coaliția PNL-USRPLUS-UDMR nu a introdus în motivarea deciziei de a o demite pe Renate Weber singurul aspect valid și anume un episod în care Renate Weber a încălcat vădit Constituția României. Concret, OUG dată de Guvernul Dăncilă privind Codul Administrativ, prin care se introduceau pensiile speciale ale aleșilor locali, a fost atacată la CCR în mod defectuos de Renate Weber, omițând exact acele prevederi care ofereau respectivele privilegii pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene. Pe cale de consecință, CCR a respins la acea vreme sesizarea formulată de Weber împotriva OUG pe Codul Administrativ. 

Liviu Avram, pe Facebook, în data de 17 iunie 2020: "Un pariu

În vara lui 2012, după ce majoritatea USL (PSD+PNL) l-a demis pe Avocatul Poporului de atunci, Gheorghe Iancu, CCR a autorizat demiterea, pe motiv că Parlamentul este singurul în măsură să aprecieze dacă Avocatul Poporului își face bine treaba sau nu, iar Curtea Constituțională nu-și poate atribui competența de a face propria sa evaluare, ca să stabilească dacă demiterea a fost justificată sau nu.  

Valer Dorneanu n-a avut nimic împotrivă și i-a luat locul lui Gheorghe Iancu fără niciun fel de apăsare. Poziție din care, puțin mai târziu, i-a lăsat în cur pe reprezentanții Comisiei de la Veneția cu teoriile sale privind rolul Avocatului Poporului.  

Pun pariu pe un capot vișiniu contra unei vișinate deja băute că acum Valer Dorneanu&Clica vor schimba pe névé jurisprudența Curții și vor spune că CCR are competența de a face propria evaluare. Și, la cât de subțiri sunt majoritatea acuzelor aduse Renatei Weber în hotărârea de demitere, parcă văd că, de data asta, demiterea va fi declarată neconstituțională.  

Vina va aparține, în exclusivitate, majorității parlamentare care, pentru ca nu care cumva să-i supere pe primari și pe șefii de CJ-uri, a omis să pună în „rechizitoriu” singura situație în care Renate Weber chiar a încălcat Constituția: povestea cu pensiile speciale ale aleșilor locali.  

Dacă ar fi fost după mine, în hotărârea de demitere aș fi lăsat doar această unică acuzație. Măcar să văd dacă CCR ar fi avut tupeul să spună că este neconstituțională demiterea unui Avocat al Poporului care a sfidat tocmai deciziile CCR".

Liviu Avram, într-o analiză pentru Adevărul, pe 26 mai 2021: "Legea spune că Parlamentul poate revoca Avocatul Poporului dacă acesta a încălcat Constituţia şi legile ţării. Niciuna dintre acuzaţiile la adresa Renatei Weber nu arată aşa ceva. În schimb, în mod surprinzător, lipseşte din listă un capăt de acuzare în care se poate demonstra aproape matematic că Renate Weber şi-a folosit funcţia în jocuri politice şi a sfidat două decizii ale Curţii Constituţionale – ceea ce poate fi asimilat cu încălcarea Constituţiei. La sfârşitul lui august 2019, Renate Weber a atacat la CCR ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul Dăncilă a modificat Codul Administrativ. Se întâmpla la două luni de la adoptarea ordonanţei, dar la numai câteva zile după ce Tăriceanu rupea alianţa cu PSD. Aşadar, ca orice român imparţial politic, doamna Weber trecea şi ea în opoziţie odată cu partidul care o propulsase în post. Numai că n-a făcut-o chiar până la capăt: reproşurile sale faţă de ordonanţă erau de fapt nişte fleacuri, care ulterior au şi fost respinse de CCR. Doamna Weber însă nu a văzut – sau mai exact nu a vrut să vadă – adevărata samavolnicie pe care o comitea ordonanţa lui Dăncilă: introducerea pensiilor speciale pentru primari şi viceprimari, pentru şefii de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor. Notăm aici un prim aspect de neconstituţionalitate: nu avea ce să caute o asemenea reglementare într-o ordonanţă de urgenţă, pentru că în niciun caz nu poate fi justificată urgenţa. Şi doamna Weber ar fi trebuit să ştie asta, dar acest aspect nu l-a atacat la CCR. Şi mai trebuia doamna Weber să ştie ceva: anterior, Curtea Constituţională mai sancţionase de două ori tentative similare de reglementare a pensiilor speciale doar pentru unii aleşi locali şi le-a declarat neconstituţionale. Motivul: ori dai pensii speciale tuturor aleşilor locali, adică inclusiv consilierilor locali şi judeţeni, ori nu dai nimănui. Prin inacţiunea doamnei Weber, Legea pensilor speciale pentru primari şi şefi de Consilii Judeţene a intrat în vigoare – chiar dacă aplicarea ei efectivă a fost amânată în ultimii doi ani. Legea însă există, a creat speranţe şi aşteptări pentru mii de aleşi şi baroni locali, iar abrogarea ei creează, evident, deranj". (citiți analiza completă AICI)

G4media nota într-un articol publicat pe 13 februarie 2020 că CCR a pronunțat două decizii prin care a respins, în 2016, introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. Câțiva ani mai târziu, CCR a dat undă verde OUG pe Codul Administrativ care introducea privilegiile enumerate anterior. Explicația Curții pentru această diferență de tratament a constat în faptul că nu a intrat pe fondul legii, ci s-a pronunțat doar pe formă, așa cum a fost sesizată de Avocatul Poporului, Renate Weber. 

"La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională s-a pronunțat în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă. Curtea nu a fost sesizată și, deci, nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 210 – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ", preciza CCR într-un comunicat de presă.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, singurul parlamentar care a vorbit, pe 15 iunie, despre motivul care ar fi creat fundamentul legal al demiterii Renatei Weber a fost deputatul USRPLUS Cristian Seidler.

"M-aș fi așteptat ca, atunci când se discută rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului, dânsa să fie aici în sală cu noi. Asta denotă încă odată respectul pe care îl acordă funcției și inclusiv instituției Parlamentului. În al doilea rând, pentru că s-a discutat foarte mult despre ceea ce dânsa ar fi făcut în materie de sesizare a CCR, trebuie să știe, mai ales cetățenii care ne urmăresc, desigur și parlamentarii că una dintre atribuțiile cele mai importante ale Avocatului Poporului, care îi aparțin în exclusivitate, este sesizarea CCR în ceea ce privește constituționalitatea textelor ordonanțelor de urgență. Aici dânsa are o ratare imensă - în 2019 dânsa a făcut un simulacru de atac la CCR pe Codul Administrativ, acea OUG dată de PSD plină de hibe de constituționalitate. Sigur, dânsa a ales să sesizeze CCR doar pentru aspecte despre care știa că urmează să fie respinse și le-a ratat în mod intenționat pe acelea despre care știa că sunt neconstituționale. De ce spun acest lucru? Pentru că în 2016 CCR, prin 2 decizii, a statuat că pensiile speciale ale aleșilor locali sunt neconstituționale. Exact același text a fost introdus prin OUG în legislația în vigoare de către PSD. E hiba dânșilor, e ceea ce își asumă dânșii, este agenda dânșilor. Însă, Avocatul Poporului avea obligația de a sesiza CCR referitor la un text aflat în vigoare prin OUG, deci doar dânsa îl pute ataca, despre care se știa clar din deciziile anterioare ale CCR că sunt neconstituționale. A "omis" să facă acest lucru. De aceea, pe 18 februarie 2020 câțiva parlamentari USR i-au cerut în mod expres acest lucru, arătându-i ceea ce dânsa poate ar fi omis dacă ar fi fost de bună credință. Nu. Dânsa nu a omis. Dânsa a ignorat conștient și intenționat acest lucru, pentru că este în aceeași cârdășie cu PSD în ceea ce privește pensiile speciale", a declarat Seidler.

Însă, vocea lui Seidler nu a fost auzită de către colegii din coaliție, PNL-USRPLUS-UDMR fundamentând demiterea Renatei Wener pe considerente eronate. (puteți citi AICI motivele invocate de PNL și USRPLUS pentru demiterea Renatei Weber)

În acest context, Ana Birchall a lansat public o serie de întrebări-cheie la care trebuie să răspundă actuala coaliție de la putere. 

"În lumina recentei decizii a CCR privind revocarea Avocatului Poporului sunt câteva întrebări la care trebuie răspuns:  

1) Cine o fi redactat cererea de revocare a Renatei Weber? Buni, chiar excelenți juriști, nu?

2) Cine a redactat și reprezentat punctul de vedere al Parlamentului la ședința CCR privind revocarea Avocatului Poporului? Excelenți juriști, nu?

3) Care a fost punctul de vedere al Ministerului Justiției (MJ-ului mereu i se solicita un punct de vedere). Acest punct de vedere trebuia să fie făcut public, nu? ...cu atât mai mult cu cât Stelian Ion se tot laudă cu transparența, nu? Așa un power point colorat, ceva!??😂  

4) De ce de 6 luni nu s-a modificat și nu se modifica legea nr 47/1992 de funcționare a CCR?  

5) De ce de 6 luni nu s-a modificat și nu se modifică legea nr.35/1997 de funcționare a Avocatului Poporului?", a scris Birchall pe Facebook. 

De asemenea, Birchall a punctat că majoritatea PNL-USRPLUS-UDMR ar fi trebuit ca în cele 6 luni de nouă formulă parlamentară să modifice Legea privind funcționarea CCR și Legea referitoare la funcționarea instituției Avocatului Poporului. Pe de altă parte, Birchall a atras atenția că CCR, prin decizia de astăzi, și-a depășit iarăși atribuțiile. 

"L.E. Am avut dreptate: CCR invocă Legea Avocatului Poporului (L nr.35/1997).  

Dacă Coaliția ar fi modificat această lege + legea CCR (47/1992) azi nu aveam o asemenea decizie. DA, se puteau modifica în 6 luni aceste legi pentru că sunt legi organice!  

Sunt curioasă să citesc și eu motivarea CCR pentru că în art. 58 din Constituție se spune clar că "Avocatului Poporului este numit pe o durată de 5 ani", iar Constituția se oprește aici! Deci în ce bază decide CCR că revocarea este neconstituțională???! Probabil doar invocând jurisprudența și practica CCR, dar și legea Avocatului Poporului, nu?  

Sigur că nu e prima dată (și probabil că nu e nici ultima dată) când CCR își extinde competența și supralegiferează, nu?  

Felicitări coaliției de guvernare care de peste 6 luni nu a putut iniția și adopta un proiect de lege de modificare a legii de funcționare a CCR, (respectiv legea 47/1992) astfel încât CCR să nu mai își extindă atribuțiile de exemplu! Și să nu aud că vai nu se poate... pentru că dacă se vrea se poate, întrucât legea 47/1992 este lege organică, ori săptămânal Parlamentul adoptă legi organice!  

Aceeași întrebare este și legat de Legea de funcționare a Avocatului Poporului, care la fel, DACĂ SE VREA poate fi modificată astfel încât să se clarifice generalitatea conform căreia revocarea din funcție a Avocatului Poporului survine "ca urmare a încălcării Constituției și a legilor", o exprimare mult prea generală! Curios cum "reparăm legile", "reglementăm funcționarea și numirile la CCR" etc au fost doar frumoase promisiuni de campanie și din păcate se pare că deocamdată rămân așa. De ce? Nu știu dar mă gândesc că pare facil să fie folosită scuza: domnule, noi vrem, da’ nu ne lasă alții, nu ne lasă CCR etc!  

P.S. Oricum Renate Weber a dat în judecată Parlamentul și desi probabil cererea ei va fi respinsă de instanță de judecată (pentru că juridic nu văd argumentele pentru care legal poate fi admisă) dar va folosi decizia instanței să atace la CEDO", a explicat Birchall.