Pe muchie de cuțit

Singura şansă a României de a ieşi din fundătura în care a băgat-o inepția şi corupţia clasei politice şi delăsarea interesată a serviciilor de intelligence și a celor de law-inforcement este ca alianţa pro-occidentală să reuşească. Are ea oare realismul și clarviziunea necesare pentru a cîștiga pariul? Şi da si nu! E de văzut. Situația e pe muchie de cuţit. Alianța PSD PNL USR UDMR este condamnată la victorie, alte variante sunt excluse. Ar însemna dezastrul societăţii româneşti în acest secol. 

Cînd ele s-au reunit mi s-a părut un semn bun, în sensul că aceste partide au înţeles lecţia servită de electorat. Un electorat care nu a votat cu Călin Georgescu, cum spun naivii, ci împotriva establishmentului politic. Un electorat care nu a mai suportat minciuna, nici să fie dus cu vorba, nici furat şi ţinut în sărăcie. S-a auzit clar din diaspora şi de acasă: DESTUL! Nu m-am aşteptat la o reacţie promptă a partidelor pro-occidentale. Am scris aici că mai avem o şansă. Dar ce ştiam din anii trecuți m-a făcut sceptic totuşi. Lectia e că încercările de coaliţie eşuează întotdeauna. Poate acum! mi-am zis.

Încă de la început s-au văzut semnele dezbinării, ifosele, şmenurile, pusul piedicii, PSD (devenit de curînd Pro-UE și Pro-NATO, numai în vorbe deocamdată) a venit cu ideea ciudată: ca USR să fie exclus de la negocieri. Ce ar fi obținut PSD? 1-2 ministere în plus. Poţi să arunci ţara în aer cu cinism, de ce nu? Peșediștii au propus atunci – sub sceptrul demisionatului Ciolacu revenit la şefia PSD și a Guvernului – eliminarea din cursă a şefilor partid. Lovitură cu manta, ca la billiard. Ţinta a fost eliminarea Elenei Lasconi, e la mintea cocoșului, ca răzbunare că Ciolacu nu a trecut în turul doi. Din halta Buzău la Palatul Cotroceni e însă cale lungă.

Nici USR nu se lasă mai prejos. Ieri seară partidul s-a retras din negocieri, cel puţin pentru capitolul economic. Ca şi în trecut, USR se joacă de-a politica, crezîndu-ne mai proști decît suntem. Răspîndesc un aer de băieți deştepți, de genialoizi chiar, dar deocamdată nu au livrat nimic. Doar vorbe pe micul ecran. Sunt oameni buni de takshow-uri, specialitatea lor sunt teoriile şi promisiunile. Vedetismul e aici în floare, care de care mai marcant. Asta se numește deadlock, blocaj. Se pierde mult timp, şansele Alianței scad cu fiecare zi care trece. USR se joacă cu focul. Masa rotundă dintre partidele pro-occidentale e pe cale să eşueze și nu are voie. E singurul scenariu interzis. Viteza şi ritmul sunt valori esenţiale în acest pariu contacronometru cu istoria. Cu cît mai repede cu atît mai bine. Nu prea văd miza pentru că primul guvern rezultat de aici este unul de sacrificiu. Dacă rezistă pînă în vara 2025 va fi o mare minune. Mai e un aspect. Acest guvern are la dispoziție fix 100 de zile să dovească că e în stare să mişte lucrurile. Are nevoie disperată să reputeze succese pînă în martie. Dacă nu o face, la proximele alegeri vor ieşi aceleași rezultate din noiembrie, trase la indigo. 

A apărut ideea de a propune un candidat comun pentru Cotroceni din partea celor 4 partide pro-occidentale. Bun, zis și făcut. Dacă e aşa, toată lumea trebuia să rămînă în blockstarturi pînă la judecata finală. Desemnarea candidatului unic fiind atributul celor 4 partide. Și iată – surpriză – că iese la rampă Nicuşor Dan, care anunţă că va candida ca "independent" (deci antipartide, sintagma care place cel mai mult electoratului). Miza lui – fotoliul de la Cotroceni. Un argument are fi că are cel mai mare număr de voturi. Mult peste candidaţii PSD, PNL USR UDMR. 

E foarte probabil că cele 4 partide vor dori acum să îşi desemneze proprii candidaţi. Omul şi partidul! Nu le place deloc ideea să le fure cineva prada de sub nas. Bineînţeles candidaţii se vor canibaliza şi se vor ataca reciproc. Ce rezultă de aici? Un singur lucru. Se profilează o victorie a extremiştilor, a aşa-zişilor suveranişti? 

În concluzie, PSD, PNL, USR și UDMR trebuie să oprească urgent rostogolirea. Să bage picioarele într-un lighean cu apă rece. Să nu se scoale de la masa negocierilor decît atunci cînd au o soluţie. E clar domnilor? Sunteţi în stare? Mira-m-aş!