AstraZeneca. Cât de justificate sunt îngrijorarea și suspendarea vaccinărilor cu serul produs de prestigioasa Universitate Oxford. Numărul țărilor europene care suspendă injectările este în creștere. Compania producătoare vine cu detalii

UPDATE marți, 16 martie, ora 8.00. Până la acest moment, 11 țări din Uniunea Europeană au suspendat complet vaccinarea cu AstraZeneca: Danemarca, Italia, Olanda, Irlanda, Bulgaria, Germania, Franța, Spania, Slovenia, Portugalia și Cipru. Au suspendat doar parțial, vaccinarea cu loturile identificate că ar avea probleme: Austria, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și România. Alte state din Europa dar din afara Uniunii Europene care au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca sunt Norvegia și Islanda. La nivel mondial, mai multe state, printre are Thailanda și Congo, au decis, de asemenea, să suspende vaccinarea cu serul conceput de Universitatea Oxford. 

Știrea inițială. Cele mai îngrijorătoare relatări vin din Norvegia unde autoritățile sanitare au anunțat, zilele trecute, că un cadru medical a murit din cauza unei hemoragii cerebrale la zece zile de la vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca. Alţi trei angajați din domeniul sanitar au fost internați la Oslo și sunt tratați pentru sângerări cutanate, cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite. Toți au vârste sub 50 de ani, iar Norvegia le-a cerut persoanelor vaccinate să se prezinte la medic, dacă au probleme de sănătate la mai mult de trei zile de la administrarea vaccinului. 

Norvegia, ca şi Islanda sau Danemarca, a anunţat, săptămâna trecută, că suspendă vaccinarea cu AstraZeneca, invocând principiul "precauției" din cauza temerilor legate de formarea de cheaguri de sânge. 

Italia nu a suspendat vaccinarea, dar a oprit administrarea dozelor din lotul ABV2856 produs de AstraZeneca, în urma temerilor privind posibile formări de cheaguri de sânge, după decesul a doi bărbaţi din Sicilia care fuseseră vaccinaţi cu serul respectiv. Agenţia italiană pentru medicamente (AIFA) a declarat că oprirea vaccinării cu seruri din acel lot este doar o „măsură de precauţie” şi că nu a fost stabilită vreo legătură între vaccin şi eventualele „efecte adverse serioase”. Și în România, peste 4.200 de doze rămase din acel lot (ABV2856) au fost „puse în carantină”, după ce peste 77.000 de persoane fuseseră deja imunizate  cu doze din respectivul lot. 

În România, un bărbat de 47 de ani din Târgu Jiu a murit în 1 martie, la o zi de la vaccinarea împotriva COVID cu serul AstraZeneca din lotul ABV2856. Directorul Direcției de Sănătate Publică Gorj, Narcis Stoian, a precizat  că nu a fost stabilită însă nicio legătură de cauzalitate între deces și vaccinarea bărbatului. 

Austria a suspendat, de asemenea, utilizarea unui anumit lot  după decesul unei persoane diagnosticate cu tromboză multiplă.  

Organizaţia Mondială a Sănătăţii preciza vinerea trecută că nu există "niciun motiv pentru a nu utiliza" vaccinul AstraZeneca şi că pentru moment nu a fost găsită nicio legătură de tip cauză-efect între vacin şi formarea de cheaguri de sânge. 

Deși nu au înregistrat vreun caz care să stârnească îngrijorare, Irlanda și Olanda au decis, de asemenea, duminică, să suspende utilizarea vaccinului AstraZeneca ca măsură de precauţie. 

Marea Britanie, Franța și Spania au anunțat însă că programul de vaccinare cu AstraZeneca nu va suferi nicio modificare, considerând serul eficient și sigur și precizând că nu s-au înregistrat cazuri suspecte de formare a unor cheaguri de sânge corelate cu administrarea vaccinului.  

Compania farmaceutică AstraZeneca a anunţat că a încheiat duminică o analiză a procesului de vaccinare cu serul anti-COVID-19 pe care l-a produs şi nu a descoperit vreo dovadă a unui risc crescut de formare de cheaguri sanguine la persoanele inoculate cu acest vaccin.   

„O analiză atentă a tuturor datelor de siguranţă în urma vaccinării a peste 17 milioane de persoane în Uniunea Europeană şi în Regatul Unit cu vaccinul COVID-19 AstraZeneca nu a relevat nicio dovadă asupra unui risc crescut de embolism pulmonar, tromboză venoasă profundă sau trombocitopenie în niciun grup definit de vârstă, gen, lot sau într-o ţară anume'', afirmă compania farmaceutică într-o declaraţie preluată de agerpres.ro.
 
„Numărul cazurilor de cheaguri sanguine raportate în acest grup (de 17 milioane de persoane) este inferior sutelor de cazuri care ar fi aşteptate să survină în rândul populaţiei generale'', notează în aceeaşi declaraţie Ann Taylor, Chief Medical Officer la AstraZeneca. 
 
„Natura pandemiei a condus la o atenţie sporită asupra cazurilor individuale şi în raportarea evenimentelor legate de vaccinare noi mergem dincolo de practicile standard de monitorizare a siguranţei medicamentelor autorizate, pentru a asigura siguranţa publicului'', mai menţionează AstraZeneca în anunţul său. 
 
Agenţia Europeană a Medicamentului a recomandat ''continuarea administrării'' vaccinului AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser, conform constatărilor instituţiei europene numărul tromboemboliilor la persoanele vaccinate nefiind superior celui observat pe ansamblul populaţiei, punct de vedere împărtăşit vineri şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). 

Vaccinul AZD1222 a fost dezvoltat de o echipă a Universității Oxford împreună cu concernul farmaceutic AstraZeneca. Din echipa de cercetare fac parte specialiști ai Institutului Jenner și ai Oxford Vaccine Group. 

Vaccinul este un așa-numit vaccin vector. Potrivit Institutului Paul Ehrlich (PEI) din Germania, vaccinul se bazează pe virusuri de răceală de la cimpanzei, inofensive pentru oameni. Acești așa-numiți viruși de răceală din familia adeno-virusului au fost modificați astfel încât să conțină gena cu planul de producere a unei proteine de suprafață optimizate a coronavirusului (proteina SARS-CoV-2 spike). 

După vaccinare, virusul vaccinului pătrunde în câteva celule umane. Acestea folosesc gena pentru a produce proteina spike. Apoi, sistemul imunitar recunoaște acest lucru ca un corp străin și reacționează formând anticorpi și celule T, care protejează în mod ideal împotriva infecției cu coronavirusul Sars-Cov-2. 

Prima țară care a acordat aprobarea a fost Marea Britanie, pe 30 decembrie 2020, urmată de piețele mari cum ar fi UE și India. 

Împotriva coronavirusul original, vaccinul AstraZeneca a atins o eficiență de 76 la sută în testele clinice, după prima doză. Administrat la 12 săptămâni sau mai multe după prima doză, rapelul ridică eficacitatea la 82%. Un alt studiu a constatat o eficacitate de 84%. Într-o altă investigație, s-a constatat că vaccinul a redus durata răspândirii și a redus sarcina virală, ceea ce ar putea încetini transmiterea virusului. Pe baza acestor date, vaccinul a primit aprobare în multe țări. 

OMS recomandă vaccinul pentru toate persoanele trecute de 18 ani, inclusiv pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mult. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) afirmă la rândul ei că vaccinul poate fi utilizat de către orice persoană cu vârsta de peste 18 ani. Până în prezent nu există suficiente rezultate în cazul persoanelor în vârstă pentru a avea o imagine clară despre cum funcționează vaccinul în aceste cazuri, dar se pleacă de la premisa unei reacții de protecție, bazată și pe experiența cu alte vaccinuri. 

În schimb, comisia permanentă de vaccinare din Germania (STIKO) recomandă vaccinul AstraZeneca numai pentru persoanele cu vârsta de până la 64 de ani. Recomandarea ține cont de lipsa datelor privind eficacitatea vaccinului la vârstnici. Majoritatea participanților la studiile AstraZeneca au avut între 18 și 55 de ani. AstraZeneca a precizat că ”eficacitatea vaccinului la persoanele mai în vârstă nu a putut fi evaluată” și că urmează studii pe această temă. 

Vaccinul AstraZeneca este atractiv din două motive principale: spre deosebire de vaccinurile BioNTech/Pfizer și Moderna, vaccinul AstraZeneca nu trebuie depozitat la temperaturi extrem de scăzute. Vaccinul poate fi păstrat la temperaturi normale de răcire (2-8 grade Celsius / 36-46 grade Fahrenheit) timp de cel puțin șase luni, facilitând transportul. 

Acest lucru face mai ușoară sarcina medicilor generaliști care vaccinează oamenii în cabinetele personale. Spre comparație, vaccinul de la BioNTech/Pfizer poate fi depozitat într-un congelator cu temperaturi de două până la opt grade, pentru maximum 120 de ore, în rest trebuie depozitat în congelatoare cu temperatură foarte scăzută (cel puțin -70 de grade Celsius). 

În plus, vaccinul de la AstraZeneca este considerat mai ieftin. Prețul exact nu este clar, dar într-o intervenție (între timp ștearsă) pe Twitter, secretarul de stat belgian Eva De Bleeker a publicat presupusele prețuri europene pentru o doză: 15 euro pentru Moderna, 12 euro pentru BioNTech/Pfizer și 1,78 euro pentru AstraZeneca.