EXCLUSIV Ministerul condus de Cîmpeanu pregătește masacrarea studierii Istoriei în licee. Profesorii se revoltă

Istoricul Dorina-Luminița Drexler, profesoară a Colegiului Național Petru Rareș din Piatra Neamț, a avertizat pe parcursul ultimelor săptămâni că Ministerul Educației, condus în prezent de pseudoliberalul traseist Sorin Cîmpeanu, pregătește masacrarea studierii Istoriei prin reducerea numărului de ore aferent disciplinei în cauză, atât la profilul Real în licee, dar chiar și la profilul Uman. 

Astfel, există riscul ca la profilul Real să se studieze doar 0,5 ore de Istorie / săptămână, iar la profilul Uman 2 ore de istorie / săptămână, în condițiile în care este vorba despre o materie de bază a științelor sociale. Absurdul situației este și mai evident în contextul în care ar urma să se studieze 2 ore de Matematică / săptămână la profilurile umaniste, așadar un număr egal cu cel al orelor de Istorie. Mai mult decât atât, planul-cadru pus în dezbatere de ministerul condus de Cîmpeanu, în cazul în care va fi implementat, va interzice liceenilor de la profilul Real să aleagă discipline opționale corespunzătoare profilului Uman, iar interdicția se aplică și viceversa. 

"La ce mă gândesc...? La noile planuri-cadru puse în “dezbatere publică” de Minister și la cât de anacronice și de tendențioase sunt. Și la ironia situației-când la guvernare e un partid istoric, Istoria pierde ore. S-a întâmplat în vremea PNȚCD, se întâmplă în vremea PNL. Și mă mai gândesc la îngustimea “viziunii” propunătorilor acestor planuri, în care cei de la Real nu pot alege opționale umaniste, cei de la Uman nu pot alege opționale “realiste”, dar la Uman, la Științe Sociale, Matematica are 2 ore propuse, iar Istoria, ca disciplină de specialitate a profilului, doar una.  Mă mai gândesc la absolvenții de Real care sunt studenți la Drept, la Litere, la Poliție, la cei de la Uman care sunt studenți la Medicină Militară, la Academia Tehnică Militară, la Medicină Veterinară, la Stomatologie, la Arhitectură, la Politehnică... Spre comparație , fiul unui distins coleg de cancelarie, care este student la Matematică, la Londra, a avut de ales, obligatoriu, un Opțional de Istorie, dintr-o listă de 20. Reducând dramatic orele de Istorie, ne mirăm apoi că nu avem patrioți-în sensul nobil al cuvântului-dar prosperă extremismul imund... Deoarece această postare e despre planurile-cadru propuse de Minister și despre orele de Istorie, am șters comentariile care se referă la altceva. Pentru că această atitudine a fost una constantă, indiferent că la guvernare a fost PNȚCD, PSD, PNL", a scris istoricul Dorina-Luminița Drexler într-o postare pe Facebook. 

Ulterior, mai mulți profesori de istorie din Neamț, Iași, Cluj, Buzău, Constanța, Bistrița -Năsăud, inclusiv istoricul Dorina-Luminița Drexler, au lansat un comunicat comun în care explică necesitatea studierii Istoriei și condamnă abordarea Ministerului Educației în legătură cu disciplina în cauză. De asemenea, profesorii de istorie au comunicat și o serie de revendicări. Trecem în revistă cerințele profesorilor de istorie transmise către Ministerul Educației:

- Retragerea din ”dezbaterea publică” a actualelor variante de plan-cadru pentru liceu și revizuirea lor în sensul acordării studiului Istoriei, ca disciplină integratoare și modelatoare de conștiințe și de caractere, formatoare de cetățeni europeni, a minim două ore la profilurile Real și Tehnologic, din clasa a IX-a până în clasa a XII-a/a XIII-a, precum și dreptul de a alege opționale care derivă din studierea istoriei.

- Acordarea a trei ore în trunchiul comun studiului Istoriei la profilul Umanist și stabilirea obligativității tezei la Istorie, ca obiect de Bacalaureat, pe tot parcursul liceului, așa cum Matematica este disciplină obligatorie de teză la profilul Real, precum și sporirea numărului de opționale care pot fi alese de elevi în domeniul Istoriei.

- Realizarea unor programe de formare profesională pentru profesorii de liceu care predau Istorie, pentru a spori valențele formative ale disciplinei și a desființa clișeul despre predarea istoriei ca simplu exercițiu de memorare, fără legătură cu lumea contemporană sau cu piața muncii.

- Implicarea în realizarea viitoarelor propuneri de planuri-cadru a unor personalități din domeniul universitar, dar și a unor practicieni din preuniversitar, pe baza unei proceduri transparente de cooptare sau de selecție, precum și asumarea publică de către comisia care a elaborat planurile-cadru a cestui fapt, având în vedere că actualele planuri-cadru sunt rezultatul muncii unor iluștri anonimi.

Redăm comunicatul complet lansat de profesori: 

"De ce (mai) este necesară istoria în secolul al XXI-lea …?

 Dincolo de mereu actualele citate în care un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții sau despre faptul că necunoașterea istoriei duce la repetarea ei, predarea-învățarea istoriei în liceele din România, teoretice sau tehnologice, este de o acută necesitate. Adversarii acestei afirmații reduc de obicei istoria la o memorare mecanică, neputând să-și uite probabil traumele particulare trăite în perioada ante-decembristă, considerând că e o simplă înșiruire de ani și de evenimente, uitate după absolvire. Eludează, însă,  un adevăr pedagogic evident: profesorii de istorie au beneficiat de numeroase programe de formare, curriculumul s-a schimbat, accentul căzând acum pe competențe-cunoștințe, valori și atitudini-nu doar pe cunoștințe. Iar fără predarea istoriei în licee, cu un minim de 2 ore la profilul tehnologic și la cel real și minim 3-4 ore la profilul umanist, competențele stabilite de OECD, încă din 2002- relevante pentru societatea actuală., sunt de neatins.

Astfel, în acest context, OECD face diferenţa între competenţe şi competenţe cheie (acestea din urmă fiind necesare tuturor în societatea cunoaşterii). Din această perspectivă, sunt delimitate trei categorii de formare, fiecare având câte trei diviziuni: ➢ manifestarea autonomiei - afirmarea/ apărarea drepturilor, intereselor, responsabilităților, limitelor şi nevoilor personale; - dezvoltarea şi managementul unor proiecte personale; - abilitatea de a acționa într-un context mai larg / „în planul mare” (the big picture). ➢ folosirea interactivă a instrumentelor intelectuale - folosirea limbii, a simbolurilor şi a textului în mod interactiv; - folosirea interactivă a cunoștințelor şi a informațiilor; - folosirea interactivă a noilor tehnologii. ➢ funcționarea în grupuri eterogene din punct de vedere social - relaționarea adecvată cu ceilalți; - cooperarea; - gestionarea şi rezolvarea conflictelor. (1)(DeSeCo (Definition and Selection of Competences), Strategy Paper, OECD, 2002, apud „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020).

Ca urmare a eforturilor de optimizare a educaţiei la nivel european, conform Strategiei Lisabona, din perspectiva adecvării şcolii la caracteristicile pieţei muncii, un grup de lucru al Comisiei Europene a redactat şi promovat în 2006 un document care îşi propune să ofere un „profil de formare european” structurat pe baza a opt competențe cheie. Acestea sunt următoarele 8 :

1 ➢ comunicare în limba maternă – exprimarea și interpretarea conceptelor, ideilor, emoțiilor, faptelor și opiniilor în formă orală și scrisă precum și interacțiunea lingvistică în maniere adecvate și creative într-un registru de contexte societale și culturale, în educație și formare, la locul de muncă, acasă și în timpul liber. 

2➢ comunicare în limbi străine – Competența împărtășește dimensiunile fundamentale ale comunicării în limba maternă: înțelegerea, exprimarea și interpretarea conceptelor, ideilor, emoțiilor, faptelor și opiniilor în formă orală și scrisă, în maniere adecvate și creative într-un registru de contexte societale și culturale (în educație și formare, la locul de muncă, acasă și în timpul liber) în funcție de dorințe și nevoi. Competența include și: mediere și înțelegere interculturală.

3 ➢ competenţe matematice (A) și competențe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) – A. dezvoltarea și aplicarea gândirii matematice pentru rezolvarea unui registru de probleme în situații cotidiene. Competența se construiește pe achiziții solide de numerație, accentul fiind pus pe proces și pe activitate cât și pe cunoștințe. Competența implică și utilizarea modurilor specifice de gândire (gândire logică și spațială) și de prezentare (formule, modele, construcții, grafice, diagrame); B. Competența în științe se referă la utilizarea corpusului de cunoaștere și metodologie folosit pentru explicarea lumii naturale, pentru a identifica întrebările și pentru a trage concluzii pe bază de date empirice. Competența în tehnologie se referă la aplicarea acestei cunoașteri și metodologii ca răspuns la dorințele și nevoile umane. Competența include și înțelegerea schimbărilor determinate de activitatea umană precum și responsabilitatea ca cetățean față de acestea.

4 ➢ competența digitală – Utilizarea pe scară largă, dar și critică, a noilor tehnologii la locul de muncă, în timpul liber și pentru comunicare. Implică: utilizarea calculatorului pentru a accesa, evalua, stoca, produce, prezenta, schimba informație, precum și comunicarea și participarea în rețele prin intermediul internetului.

5➢ a învăța să înveți – Perseverarea și persistența în cadrul învățării, organizarea propriei învățări, inclusiv managementul timpului și al informației atât la nivel individual cât și de grup. Implică și conștientizarea procesului și a nevoilor de învățare, identificarea oportunităților precum și depășirea obstacolelor pentru a avea succes în învățare. Competența presupune achiziția și procesarea de noi cunoștințe și deprinderi precum căutarea și valorificarea sprijinului exterior pentru învățare; construirea cunoașterii pe baza a ceea ce este deja învățat și pe experiențe de viață pentru a putea aplica apoi noile achiziții acasă, la locul de muncă, competență.

6➢ competenţe sociale şi civice - Participarea efectivă și constructivă la viața socială și profesională, cu precădere în societăți tot mai diverse, inclusiv rezolvarea conflictelor, când e necesar. Competența civică conduce la participarea în viața civică pe baza cunoașterii conceptelor și a structurilor sociale și politice și a implicării în participarea activă și democratică. 

7➢ spirit de inițiativă și antreprenoriat – Transformarea ideilor în acțiune. Competența include creativitate, inovație, asumarea riscurilor precum și dezvoltarea și managementul proiectelor. Această competență îi sprijină pe subiecți în viața cotidiană, precum și la locul de muncă pentru a profita de oportunități. Reprezintă un fundament pentru abilități și cunoștințe mai specifice pentru aceia care contribuie la dezvoltarea de activități comerciale și sociale. Include și conștientizarea valorilor etice și promovarea bunei guvernanțe. 7 Documentul a devenit ,la sfârşitul anului 2006, Recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene.

8➢ sensibilizare şi exprimare culturală – Aprecierea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor printr-un registru de mijloace care includ muzică, artele spectacolului, literatură, arte vizuale.

Pe baza acestor competențe-cheie a fost structurat profilul absolventului de liceu, fără deosebire de profilul absolvit, ca un cetățean european activ și implicat pe piața muncii și în societate.

Ce ne propun însă actualele planuri-cadru puse în ”dezbatere publică” de către Ministerul Educației? O caricatură umană, în care absolventul de profil Real de la liceele teoretice este un soi de cyborg, fără nicio sensibilitate culturală și nici un model de implicare civică, fără posibilitatea să-și aleagă opționale din domeniul Umanist, cum ar fi Istoria (cu infinitele ei posibilități, de la Istoria orală a comunității locale, Istoria monarhiei în România, Istoria Comunismului, Istoria minorităților naționale din România-pentru a enumera doar pe cele cu programă națională în acest moment, sau, de ce nu, Filosofia Istoriei), iar cel de la Uman s-ar afla într-o postură și mai ingrată, deoarece una dintre actualele variante propune 2 ore de Matematică în trunchiul comun și numai 1 oră de Istorie, numărul de opționale este diminuat drastic, ca și domeniile din care umaniștii pot face alegeri. Iar propunerea ca, la profilul Tehnologic, Istoria să fie studiată doar 0,5 ore pe săptămână este o discriminare impardonabilă față de absolvenții acestui profil, care, în viziunea propunătorilor,  n-ar trebui să aibă și o minimă cultură generală, ci doar o îndoielnică ”cultură de specialitate”, formată însă strict teoretic, deoarece baza de practică este, de cele mai multe ori, sublimă, dar absentă sau învechită.

Un alt păcat al actualelor variante de plan-cadru este, așadar, rigiditatea materiilor de la profilurile studiate, considerând că, un elev, admis în clasa a IX-a la un anumit profil, este condamnat să rămână acolo, chiar dacă a ajuns în baza unei orientări școlare și profesionale deficitare-știm, desigur, că nu există consilieri de carieră în școlile noastre, iar consilierii școlari sunt ori ”rara avis”, ori supra-încărcați, prin normarea în mai multe școli. Cei ce predăm la ”firul ierbii” știm că numeroși elevi de la Real se transferă la Uman și invers, că elevi de la Tehnologic se transferă la profilul Teoretic și vice-versa, ori actualele variante de plan-cadru, în loc să-i pregătească pentru adaptarea la o piață a muncii tot mai flexibilă, trasează granițe anacronice și imuabile între profiluri, afectând și alegerile pentru învățământul superior. În baza actualelor planuri-cadru, care nu sunt perfecte, dar sunt cu o viziune pedagogică superioară celor aflate în ”dezbatere”, absolvenții de la Real pot urma, fără probleme, Dreptul, Literele, Istoria, Conservatorul, Arhitectura etc., cei de la Uman reușesc la Medicină, la Politehnică, la Academia Tehnică Militară etc.

Ce propunem: 

- Retragerea din ”dezbaterea publică” a actualelor variante de plan-cadru pentru liceu și revizuirea lor în sensul acordării studiului Istoriei, ca disciplină integratoare și modelatoare de conștiințe și de caractere, formatoare de cetățeni europeni, a minim două ore la profilurile Real și Tehnologic, din clasa a IX-a până în clasa a XII-a/a XIII-a, precum și dreptul de a alege opționale care derivă din studierea istoriei.

- Acordarea a trei ore în trunchiul comun studiului Istoriei la profilul Umanist și stabilirea obligativității tezei la Istorie, ca obiect de Bacalaureat, pe tot parcursul liceului, așa cum Matematica este disciplină obligatorie de teză la profilul Real, precum și sporirea numărului de opționale care pot fi alese de elevi în domeniul Istoriei.

- Realizarea unor programe de formare profesională pentru profesorii de liceu care predau Istorie, pentru a spori valențele formative ale disciplinei și a desființa clișeul despre predarea istoriei ca simplu exercițiu de memorare, fără legătură cu lumea contemporană sau cu piața muncii.

- Implicarea în realizarea viitoarelor propuneri de planuri-cadru a unor personalități din domeniul universitar, dar și a unor practicieni din preuniversitar, pe baza unei proceduri transparente de cooptare sau de selecție, precum și asumarea publică de către comisia care a elaborat planurile-cadru a cestui fapt, având în vedere că actualele planuri-cadru sunt rezultatul muncii unor iluștri anonimi".