"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Urmare a unei solicitări de presă a Podul.ro, formulată în contextul conflictelor mocnite între coreligionarii din interiorul unor Biserici românești și ucrainene din nordul Bucovinei afiliate Moscovei, Ucraina, prin Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (SSUPELC) își exprimă îngrijorarea și face apel la înțelepciune către toate părțile implicate.
SSUPELC consideră că aceste conflicte, inclusiv cele recente, care s-au viralizat în spațiul online, din interiorul comunității religioase ucrainene din regiunea Cernăuți afiliate Patriarhiei Ruse nu corespund cu valorile europene și universale la care Ucraina a aderat. În același timp, comentând anumite presiuni asupra Ucrainei care vin din exterior, inclusiv din partea unor grupări politice pro-ruse de factura AUR-POT/SOS (detalii AICI), cerând înființarea “cât mai rapidă” a asociației “Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, SSUPELC le condamnă, punctând că acestea trebuie să țină cont de nevoile reale ale comunităților românești religioase din Ucraina.
Recunoscând subiectul – implicit ruperea coreligionarilor etnici români minoritari din nordul Bucovinei de influența religioasă moscovită malignă – drept unul sensibil pentru relațiile româno-ucrainene, Kyivul își manifestă preocuparea permanentă de a-l discuta cu Bucureștiul în scopul găsirii celor mai bune soluții pentru toate părțile implicate.
Contrar propagandei rusești din România și Ucraina, propagandă care face tot posibilul să-i zugrăvească statului ucrainean, în tușe groase, imaginea de așa-zis “opresor religios”, SSUPELC reafirmă angajamentele ferme ale Ucrainei în a le asigura și garanta propriilor săi cetățeni, inclusiv minoritarilor de etnie românească din nordul Bucovinei, sudul Basarabiei și Transcarpatia, dreptul la libertatea de întrunire pașnică, la exprimarea opiniilor și credințelor, la conștiință și religie, la păstrarea culturii, respectiv a principalelor elemente ale identității lor, în special religia, limba, tradițiile și patrimoniul cultural.
În același timp, Ucraina își reafirmă scepticismul în privința ideii BOR de înființare a asociației “Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Reamintim că un prim semnal clar al dezacordului Ucrainei cu ideea susținută de BOR a fost comunicat în exclusivitate pentru Podul.ro, în data de 2 august a anului trecut – detalii AICI.
Mai jos vă prezentăm (inclusiv foto) răspunsul Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (SSUPELC):
“În situația intenției de a înregistra în Ucraina o structură religioasă a Bisericii Ortodoxe Române, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (SSUPELC) este conștient de sensibilitatea acestui subiect atât pentru societatea ucraineană, cât și pentru cea română. Într-o scrisoare anterioară a SSUPELC către dumneavoastră (nr. 4542/11-99/24 din 02.08.2024), noi am expus deja poziția noastră privind armonizarea relațiilor ucraineano-române în domeniul religios, ținând cont atât de nevoile comunităților religioase, unde, în acest caz, majoritatea sunt reprezentanți ai minorității naționale române din Ucraina, cât și de eclesiologia ortodoxă, în special de principiul localismului bisericilor ortodoxe.
Pentru a rezolva această problemă, SSUPELC comunică activ cu partea română și cu reprezentanții comunităților religioase din Ucraina. De exemplu, au avut loc întâlniri și consultări relevante în timpul vizitei șefului SSUPELC ca parte a delegației ucrainene în România în octombrie anul trecut, precum și în timpul vizitei secretarului de stat român pentru afaceri religioase, Ciprian Olinici, la Cernăuți în martie anul acesta. În plus, au fost efectuate deplasări ale personalului SSUPELC, inclusiv ale conducerii Serviciului, în regiunea Cernăuți.
În opinia noastră, sensibilitatea acestei probleme necesită delicatețe și înțelepciune din partea tuturor părților interesate, mai ales dacă recunoaștem conceptul de bine comun ca valoare europeană și universală. Prin urmare, în situația actuală, orice presiune, indiferent cine o exercită, nu este adecvată, deoarece, în loc să rezolve problema, o poate duce într-un punct mort.
Vă asigurăm că SSUPELC acționează constant pentru rezolvarea problemelor care apar în domeniul relațiilor dintre biserici și dintre biserică și stat, precum și pentru ca persoanelor aparținând minorității naționale române (comunitate) din Ucraina să li se garanteze în continuare toate posibilitățile de a-și păstra cultura, principalele elemente ale identității lor, în special religia, limba, tradițiile și patrimoniul cultural. De asemenea, Serviciul va veghea asupra respectării drepturilor fiecărei persoane care aparține unei minorități (comunități) naționale, la libertatea de întrunire pașnică, la exprimarea opiniilor și credințelor, la conștiință și religie.
Dorim să vă informăm că, în prezent, persoanele aparținând minorității naționale române au toate posibilitățile de a-și exprima cu demnitate sentimentele religioase, iar statul ucrainean continuă să depună eforturi pentru extinderea acestor drepturi.
Continuăm să discutăm cu toate părțile interesate despre un model conform căruia, în conformitate cu existența Vicariatului ucrainean în România, subordonat Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, în Ucraina va funcționa un vicariat românesc, subordonat Mitropolitului de Kyiv.
Respectând Biserica Ortodoxă Română, precum și nevoile religioase ale minorității române din Ucraina, ne așteptăm la o mai mare apropiere între Biserica Ortodoxă Română (BOR) și Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU) și la o dezvoltare fructuoasă a relațiilor în domeniul religios între popoarele României și Ucrainei”.
Amintim că, de la începutul războiului de agresiune și ocupație pe scară largă al Rusiei în Ucraina, în sânul unor Biserici românești și ucrainene din nordul Bucovinei rămase sub autoritatea Patriarhiei Ruse au avut loc conflicte între coreligionari, între adepți ai trecerii la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU) și adepți ai rămânerii în cadrul Bisericii moscovite UPȚ, ultima fiind notorie pentru obiceiul de a-și ține unele slujbe în limba rusă și de a ignora războiul genocidar al Rusiei împotriva Ucrainei.
Din cauza propagandei online, unele portaluri de știri din România au declanșat un val de manipulări și dezinformare, prezentând denaturat conflictele dintre coreligionarii ucraineni, unele fără nicio legătură cu minoritatea românească (precum a fost cel recent, din Stăneștii de Sus), adepți ai unei sau unor tabere religioase afirmând în mod fals că Ucraina și Biserica Ortodoxă a Ucrainei – BOU/PȚU (autocefală) ar încerca să preia lăcașurile de cult de la Biserica Ortodoxă Ucraineană (afiliată Patriarhiei Moscovei)/UPȚ, declanșând “o bătaie pentru bisericile românești din Ucraina” (detalii AICI).
În realitate, în localitatea Stăneștii de Sus (reg. Cernăuți), acolo unde a avut loc un conflict major între credincioșii Bisericii “Sfântul Nicolae”, oamenii făcând uz de bâte, ciocane și bare metalice, ucrainenii alcătuiesc aproape 100% din populație (99,54%), respectiv nu există nici cea mai mică legătură cu minoritarii români sau cu vreo biserică românească din nordul Bucovinei (detalii AICI).
Mai mult decât atât, cei agresați au fost anume enoriașii care își doresc ca lăcașul să treacă la Biserica Ortodoxă a Ucrainei – BOU/PȚU (detalii AICI).
Valul de manipulări și dezinformări l-a molipsit și pe deputatul sucevean Petru Negrea, care a făcut o gafă de proporții, cerând în plenul Parlamentului intervenția Guvernului și Președinției în sprijinul Bisericii ucrainene Sfântul Nicolae “Stăneștii de Sus”, numind-o “biserică românească”. Deputatul a mai afirmat că “bieții români din nordul Bucovinei și din Buceag rămân pribegi la ei acasă”, deși aceștia nu sunt tocmai “pribegi”, preferând să se țină cu dinții de Patriarhia Rusă, susținătoare a genocidului și crimelor de război rusești în Ucraina (detalii AICI).
