"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Moise Guran, jurnalistul care a moderat la Europa FM singura confruntare între prezidențiabilii cu șanse la Cotroceni, care a avut loc în cele din urmă doar între Dan Barna (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Theodor Paleologu (independent, susținut de PMP), spune că, în ciuda absenței lui Klaus Iohannis, Vioricăi Dăncilă și Mircea Diaconu, i-a plăcut foarte mult dezbaterea și crede că absenții sunt marii pierzanți ai acesteia.
Dezbaterea fusese urmărită, până vineri, la 9.30, de aproape 800.000 de persoane pe Facebook și de aproape 115.000 pe youtube unde transmisiunea a debutat, seara trecută, cu ceva probleme tehnice de sunet (primele minute).
„Mie mi-a plăcut foarte mult dezbaterea și am avut sentimentul că și candidaților le-a plăcut să vorbească între ei. S-a dovedit, zic eu, că nu e nevoie de circ pentru a crea interes și pasiune, dar și că dintr-o campanie prezidențială nu au de ce să lipsească temele grele.
Nu știu cine a câștigat dezbaterea, dar e clar cine a pierdut-o: Klaus, Viorica, Mircea... pentru voi (și inteligenții care vă sfătuiesc) am încercuit în poză - nu e o surpriză că nu înțelegeți democrația, dar sunteți incapabili să înțelegeți noile generații și modul în care se mobilizează energiile acestora.
În altă ordine de idei, mulțumim Ziare.com, Hotnews.ro, G4media.ro, Adevărul.ro și multor, multor siteuri care s-au alăturat (în folosul propriilor utilizatori) cu un embed sau un share demersului nostru, dar vă mulțumim și vouă, comunităților de cetățeni implicați și interesați care ați făcut ca această dezbatere să fie urmărită ca un meci de fotbal al Naționalei”, a scris Moise Guran pe Facebook.
Întrebat anterior de ce nu a stabilit astfel de întâlniri electorale cu staffurile de campanie ale candidaților și a ales să lanseze provocarea în online, Guran a explicat că s-a ajuns la această situație tocmai pentru că negocierile cu reprezentanții prezidențiabililor nu au dus la niciun rezultat concret.
Printre temele abordate s-a numărat și modificarea Constituției, des pomenită de candidați în această campanie electorală, modificări care să prevină o situație politică precum cea din perioada 2016-2019, când rolul președintelui a putut fi redus la minim, și să existe o separație mai clară a puterilor în stat astfel încât puterea judecătorească să nu mai poată fi încălecată politic așa cum s-a încercat de către Dragnea și acoliții
Cum să arate schimbările din Constituție – sursa g4media.ro
Barna: Președintele să poată numi un nou premier, dacă moțiunea e de succes, fie să dizolve Parlamentul dacă nu există o majoritate. De asemenea, cred că în Constituție trebuie să se stipuleze fără penali în funcții publice. Apoi, un alt element, principiul reprezentativității aleșilor, apoi sigur sunt și alte elemente legate de CCR etc.
Kelemen: Acum câțiva ani, în 2013, am încercat o revizuire a Constituției destul de bună. În 2014, CCR a zis că nu se poate. Se poate și fără Revoluție. Principiul cel mai important: separarea puterilor în Stat. În actuala Constituție am copiat greșit sau fără să fim atenți Constituția Franței. Aș schimba radical și aș opta pentru republică parlamentară, nu trebuie să pui toată puterea în mâinile unui singur om, președintele. Aș da atribuții total diferite celor două camere parlamentare, dar aș păstra bicameralismul. Aș face un CSM separat pentru judecători și un CSM pentru procurori. Aș face și reforma serviciilor secrete astfel încât să nu fie nicio ingerință din politică și justiție. Aș pune și o chestiune importantă pentru fiecare cetățean: să fie recunoscute minoritățile ca parte constituantă a statului român.
Paleologu: În primul rând, propun o dezbatere națională, francă, onestă despre forma de guvernământ: monarhie sau republică? Cred că merităm o asemenea dezbatere. Republica a fost instaurată de tancurile sovietice, n-am avut o dezbatere de 30 de ani încoace. În ceea ce privește disputa republică parlamentară sau semi-prezidențială, eu cred că majoritatea românilor își doresc în continuare să își aleagă președintele prin sufragiu universal, iar republica parlamentară e cea mai puțin populară. Absolut categoric 300 de parlmentari, categoric de acord și cu ”fără penali”, am și semnat și vă felicit pentru acest lucru. Aș propune și două tururi de scrutin.
Kelemen: Eu nu vreau să fiu șeful statului. Eu nu vreau să fie cineva peste toți. De aceea eu cred că trebuie să păstrăm un sistem proporțional, o separare a puterilor în stat foarte corectă, să nu alunecăm în dictatură.
Barna: Discuția despre ce tip de România vom avea e foarte importantă. Ne rostogolim dintr-o criză în cealaltă. Trebuie să ne asumăm un anumit tip de conducere. Este nevoie de mai multă forță la președinte pentru că este singurul votat direct de cetățeni. Altfel rămânem în acest tip de baronism parlamentar.
Kelemen: Nu este vorba de baronism parlamentar. Ceea ce spune domnul Barna legat de puteri sporite de președinte, nu ne duce spre Franța, ne duce spre Moscova. Eu nu doresc acest lucru.
