Jurnalista Ramona Ursu (Newsweek) postează pe Facebook un răspuns tăios la bălmăjelile de joi ale liberalilor, care au lăsat să se înțeleagă, prin vocea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că Guvernul nu-şi poate asuma desfiinţarea, peste noapte, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și nici nu poate abroga recursul compensatoriu, măsura promovată de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, care a scos din închisori mii de infractori periculoşi care au recidivat ulterior, „pentru că ar conduce la efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”.
Ramona URSU: „Pentru mine, un cetățean care a mers niște ani la proteste, jurnalist care a scris mult despre justiție, despre politică, despre manifestații, lucrurile sunt foarte clare în continuare:
- recursul compensatoriu, în forma de acum, nu mai poate continua. Înțeleg bine situația din penitenciare, înțeleg că trebuie găsită o soluție pentru deținuții ținuți în condiții mizere. Însă, eu sunt un om care nu face infracțiuni. Eu îmi cresc copilul învățându-l să respecte legile. Familia mea e de oameni cinstiți. Cu toții muncim în țara asta și nu din cauza noastră nu există pușcării decente. Ci din cauza unor politicieni penali și incompetenți, care nu au vrut să se ocupe de problema asta.
Nu pot accepta ideea că trebuie să îmi fie frică pentru viața mea, a copilului meu, a mamei mele, a întregii familii, a prietenilor mei. S-au întâmplat violuri, crime, tâlhării din cauza legii recursului compensatoriu, iar o lege care deschide ușa spre toate astea este o lege proastă. M-am săturat ca între infractori și cetățenii onești, primii să aibă prioritate, să aibă drepturi. Ok, peste noapte nu se poate face totul bine, înțeleg. Răul e ușor de făcut, de îndreptat e mai greu. Dar sper să nu ne prindă finalul anului cu legea recursului compensatoriu, în forma asta gândită de niște infractori.
- Pe Secția Specială ar trebui pus lacăt acum. Toate recomandările internaționale (pe lângă ce au spus magistrații români, ONG-uri din sistem, politicieni din opoziție, societate civilă) sunt că această Secție trebuie să dispară. Din ceea ce înțeleg, iarna asta (din unele surse) sau în primăvară (după altele), Curtea de Justiție a UE ar urma să se pronunțe pe speța privind Secția Specială, adică pentru desființatea ei, ținând cont de datele de până acum. Decizia CJUE va fi obligatorie. Asta e, dacă noi nu vom putea face nimic, măcar să știm că avem scăparea asta.
- Eu nu sunt politician și nici nu voi fi. Eu sunt un cetățean care a făcut tot ce i-a stat în putere pentru binele comun. Nu mă pricep la jocuri politice și nici nu mă interesează. Consider că orice formă de înțelegere cu PSD-ALDE-UDMR și Pro România este toxică. Un om care spune că politica e altceva, că acolo se fac compromisuri, că mai faci înțelegeri cu mafioții, că uneori trebuie să te amesteci cu ei, că bla-bla-bla, consider că e fie naiv, fie ticălos. Așa zic unii și despre jurnalism, că trebuie să faci compromisuri. Eu nu am făcut niciodată și, orice va fi, nu voi face compromisuri. Niciodată.
Așa că prefer să stau în stradă, la proteste, decât să fie făcute înțelegeri dubioase cu PSD/ALDE/UDRM și Pro România. Mai bine facem cât și ce se poate face acum, dar o facem sănătos, iar după alegeri, în funcție de rezultate, vom vedea cum rezolvăm restul.
- Legile justiției trebuie reparate, nici nu mai încape îndoială. S-a vorbit despre asta de mii de ori, în ultimii trei ani.
Repet, știu că nu se poate repara totul peste noapte. Au fost trei ani de crime legislative. Prin asta am trecut. Nu îmi doresc ca acum să reparăm lucrurile repede și prost. Dar nici să o lungim prea mult. Sau să infestăm puținul bine pe care am reușit să-l clădim cu jigodismul politic al ultimilor ani. Eu mai am puțină răbdare, încerc să nu îmi pierd speranța cu totul. Și mai sper să avem alegeri anticipate, ca să decidem odată noi, cetățenii, exact cine și cum trebuie să ne conducă.”
Cătălin Predoiu: „O abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuţiile cu CEDO şi măsuri de extindere a capacităţii penitenciare ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent.
În acelaşi timp, ştiţi foarte bine, guvernul şi-a asumat o obligaţie în cadrul negocierilor politice cu alte partide atunci când s-a obţinut votul de învestitură de a nu apela la Ordonanţe de Urgenţă în domeniul Justiţie şi cu aceasta am răspuns puţin şi la a doua întrebare: Guvernul nu-şi poate asuma o desfiinţare peste noapte a SIIJ, în primul rând din cauza acestui considerent de ordin formal, dar şi pentru că, după părerea mea, e nevoie de o dezbatere prealabilă mai largă în cadrul sistemului judiciar, şi apoi, dacă e posibil, obţinerea unui consens politic în Parlament”.