Puhoiul de schimbări pripite, prevăzute pentru Legea Educației Naționale de ministerul condus de Ecaterina Andronescu - Abramburica, merg în sens contrar față de nevoile din școlile noastre, susține Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.
“O nouă intervenție asupra Legii Educației Naționale, anunțată chiar și de către Ministrul Educației, care a amintit de faptul că se pregătesc trei noi legi (pentru preuniversitar, universitar și pentru statutul personalului didactic), împinge absurdul către cote greu de atins până acum în Ministerul Educației. Trebuie să o spunem cât se poate de clar, părăsirea școlii de către elevi este un fenomen care are astăzi cote alarmante și nu se explică pe baza unui singur factor, sunt o multitudine de factori implicați, care au determinat amploarea de azi a fenomenului: migrația, nivelul de pauperitate și dezavantajele culturale ale familiilor, dar și analfabetismul funcțional al elevilor, împreună se constituie într-o suită de cauze cu impact semnificativ pentru abandon. Cât timp nu vom lua măsuri concrete și specifice, orientate spre elevi, pentru ca să reducem analfabetismul funcțional, nu vom avea rezultate în sensul scăderii ratei de abandon școlar”, subliniază Marilen Pirtea.
“În loc să obținem reducerea ratei abandonului școlar la maxim 11%, ne situăm încă la 18%, un indicator edificator cu privire la starea cronică și ineficiența sistemului de învățământ, dovedite prin incapacitatea de prevenire a abandonului școlar. Principalele cauze pentru care continuăm să rămânem la 18% rată a abandonului sunt reprezentate de ascunderea cifrelor reale despre numărul copiilor ce migrează temporar, alături de părinți, în alte state UE, dar și de analfabetismul funcțional, un mobil central al conversiei elevilor în copii ce au abandonat școala.
Experții educaționali arată prin exemplificări faptul că, din păcate, în școlile noastre accentul cade pe conținut, nu pe nevoile reale ale elevului. Spre exemplu, un elev care a fost plecat de la școală (prin migrație temporară) timp de patru luni, nu poate fi tratat la clasă așa cum sunt tratați ceilalți elevi. Inadaptarea activităților de la clasă în raport cu nevoile elevilor favorizează suprasaturarea elevilor și balansarea comportamentului lor spre zona analfabetismului funcțional. Elevii care nu se simt motivați de activitățile de la clasă au tendința de a neglija tot mai mult învățarea și de a se complace într-o stare de analfabetism funcțional”, adaugă rectorul Marilen Pirtea.