România și Republica Moldova înregistrează consumuri record la energie, în ciuda apelului autorităților la o diminuare voluntară. În schimb, Ungaria a reușit să facă o economie semnificativă la orele cele mai delicate, deși temperaturile au atins zilnic 40-42 de grade

Ministerul Energiei de la București a lansat joi un noi apel către populație, companii, instituții publice și prosumatori pentru reducerea voluntară a consumului de energie electrică în intervalul orar 19:00–23:00, până la data de 31 august 2026, în contextul celei mai dificile situații energetice cu care România se confruntă în ultimii aproximativ 40 de ani.

Apelul anterior asemănător nu a avut deloc rezultatul scontat, România înregistrând, la nivelul serii de 5 august, unul dintre cele mai ridicate niveluri ale consumului de energie electrică din acest an. Și în Moldova s-a înregistrat o situație similară. Însă Ungaria a reușit să economisească semnificativ. Detalii mai jos.

Astfel, în România, consumul de energie electrică a depășit 7.600 MW miercuri, după ora 20:00, potrivit datelor în timp real publicate de Transelectrica. Numai 5.300 MW au fost asigurați din producția internă, în vreme ce restul a provenit din importuri la prețuri piperate.

Valoarea maximă a consumului de energie electrică a fost în jurul orei 21:30: peste 7.700 MW. Este al treilea cel mai ridicat nivel al consumului de energie din această vară, după ce, pe 29 și 30 iunie, a fost depășit pragul de 7.900 MW. Ca și miercuri, 5 august, cele două zile din iunie au fost caniculare. 

Recordul de consum din acest an datează din 21 ianuarie, când necesarul Sistemului Electroenergetic Național a ajuns la peste 9.200 MW.

Consumul crescut de energie electrică vine într-o perioadă cu temperaturi caniculare, în care se înregistrează, pe fondul secetei, și o scădere importantă a producției naționale de energie contectată, printre altele, cu scăderea dramaticeă a debitului Dunării. Acesta a coborât la aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă la intrarea în țară, în zona Baziaș, un nivel comparabil cu minimul istoric înregistrat în 1985 și de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de circa 3.900 metri cubi pe secundă.

„România traversează o situație energetică de criză, generată în principal de seceta severă și de reducerea accentuată a debitului Dunării, care a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii aproximativ 40 de ani. Conform prognozelor hidrologice, această situație este estimată să se mențină și în perioada următoare, fără perspective de ameliorare pe termen scurt”, transmite Ministerul Energiei.

Recomandările au caracter exclusiv voluntar și preventiv și urmăresc reducerea presiunii asupra Sistemului Energetic Național în orele cu cel mai ridicat consum, astfel încât să fie protejată alimentarea populației și a serviciilor esențiale și să fie evitată adoptarea unor măsuri restrictive.

O situația și mai dramatică a fost semnalată în R.Moldova care, pe lângă, că nu a reușit, marți seară, să acopere integral necesarul de electricitate în intervalul critic, între orele 21:00-23:00, a înregistrat și un consum în creștere semnificativă. Astfel, consumul din 4 august a fost cu aproximativ 1.000 de MWh mai mare decât în ziua precedentă, motiv pentru care Chișinăul s-a văzut în situația de a cumpăra aproximativ 130 MWh de pe piețele regionale la prețuri de două-trei ori mai mari, potrivit premierul Vasile Tofan. Acesta a avertizat și că deficitul de energie din statele vecine riscă să se accentueze și să complice lucrurile și în R.Moldova care produce în jur de 35-40% din necesarul său de energie.

În schimb, companiile și gospodăriile din Ungaria și-au redus consumul de energie electrică în această săptămână într-un mod fără precedent, după apelul guvernului de a diminua presiunea asupra rețelei electrice, în contextul unei secete severe pe care mulți o descriu drept „un semnal de alarmă”, a transmis Reuters.

Nivelul extrem de redus al Dunării și temperaturile foarte ridicate din ultimele zile (40-42 de grade) a obligat Ungaria să reducă drastic producția singurei sale centrale nucleare, care utilizează apa fluviului pentru răcirea reactoarelor. Situația a generat o criză energetică și a împins sistemul național de alimentare cu energie aproape de limitele sale, în timp ce importurile de electricitate au crescut.

Centrala, pilonul principal al sistemului energetic ungar, ar putea continua să funcționeze la puțin peste 10% din capacitatea sa timp de mai multe săptămâni, în funcție de evoluția nivelului apei.

Premierul Péter Magyar a mulțumit în repetate rânduri companiilor și gospodăriilor care și-au redus voluntar consumul de energie cu 600-700 de megawați în fiecare zi, în intervalul de consum maxim, între orele 17:00 și 22:00. Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, acesta a avertizat că urmează alte zile critice.

„Valul de căldură va atinge apogeul astăzi și mâine… prin urmare, reducerea voluntară a consumului de energie va fi deosebit de importantă între orele 17:00 și 22:00”, a transmis Magyar.

Un analist din domeniul energiei, care a dorit să își păstreze anonimatul, a opinat că cea mai mare parte a economiilor de energie ar proveni, mai degrabă, din sectorul industrial. În condițiile în care cererea totală de energie depășește în prezent 7.000 MW, o reducere de 600 MW echivalează aproximativ cu oprirea simultană a unui milion de aparate de aer condiționat de dimensiuni obișnuite.