Ana Birchall, tranșantă după hotărârea istorică a CJUE în privința prescripției pe bandă rulantă din România: „Lia Savonea trebuie să plece. Demisie sau demitere!” / „Solicit Parchetului General și DNA să se autosesizeze, tot de urgență, pentru prejudiciul uriaș produs statului român”

În vreme ce președintele Nicușor Dan pare blocat în aprecierea sa recentă -  „mulțumit spre foarte mulțumit”  - la adresa justiției din România și continuă să exprime opinii favorabile liderilor din magistratură, chiar și după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat o nouă hotărâre în care arată că „abordarea ÎCCJ nu este conformă cu dreptul Uniunii” (detalii mai jos), fostul ministru al Justiției Ana Birchall, ajunsă pe celebra lista neagră a CSM, este deosebit de tranșantă, indicând explicit că „Lia Savonea trebuie să plece”. Prin demisie sau demitere.

Într-un text deosebit de critic, Birchall solicită mai multor instituții să se autosesizeze în speța miilor de dosare închise în baza prescripției, arătând că, prin deciziile sale, ÎCCJ, respectiv, Lia Savonea ar fi prejudiciat grav statului român. Astfel, judecătoarea șefă a Înaltei Curți ar trebui achetată, potrivit Anei Birchall, de Insecția Judiciară, dar și de DNA și Parchetul General.

Mai exact, Înaltei Curți i se reproșează, printre altele, de către CJUE că a continuat să aplice standardul național cu privire la prescripție, deși Curtea Europeană îi indicase explicit (în cauza Lin I), în 2023, cum trebuie procedat.  

Redăm mai jos integral precizările Anei Birchall: 

„CJUE a confirmat ceea ce am avertizat de ani de zile.

A fost infirmată teoria care a permis închiderea unor dosare de corupție, a făcut ca numeroși inculpați să nu mai răspundă penal din cauza prescripției și a compromis recuperarea unor prejudicii de sute de milioane de euro. 

Acum este timpul asumării. Lia Savonea trebuie să plece.

Demisie sau demitere! Simplu!

Am tot avertizat, de nu mai țin numărul.

Un simplu search numai pe această pagină (pagina sa oficială de Facebook) va confirma de câte ori am scris, argumentat, cu probe de ce dna Savonea e toxică pentru sistemul judiciar.

I-am spus direct și d-lui Președinte Nicușor, anul trecut.

Mi-a răspuns cu tăcere.

Secția pentru Judecători a CSM mi-a răspuns altfel: m-a pus pe “o listă neagră de poziții împotriva justiției”.

Pentru un motiv simplu că am avut curajul să spun adevărul!

Azi CJUE confirmă, din nou, ce am spus și eu într-un text pentru care Secția pentru Judecători a CSM m-a înfierat în acea “listă neagră”!

Astăzi CJUE s-a pronunțat în dosarul Lin II și spune negru pe alb că “Înalta Curte a generat un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave” printr-o decizie din 2022.”

Așa cum am arătat încă din 2022, Decizia din 2022 îi ajuta pe infractori să scape de condamnare prin prescierea faptelor.

CJUE fusese limpede: hotărârile ei trebuie respectate și aplicate, statul de drept nu funcționează selectiv.

Lia Savonea a funcționat selectiv.

A refuzat să aplice decizia.

Consecințe: mii de dosare s-au închis pe motiv de prescripție, condamnați de corupție au scăpat, iar banii furați de la români au rămas exact acolo unde nu ar fi trebuit: în buzunarele corupților.

N-a fost o greșeală de interpretare.

A fost o alegere, susținută cu îndârjire timp de trei ani.

Aceeași rețetă toxică despre care am tot vorbit public.

Lia Savonea nu reprezintă Justiția care trebuie să fie exclusiv în slujba cetățeanului.

Din modul de acțiune pare că mai degrabă reprezintă un fel de cartel toxic care și-a protejat interesele de grup.

Solicit CSM să analizeze de urgență atitudunea și decizia dnei Savonea din 2024 și să ia măsurile care se impun.

Solicit Inspecției Judiciare să se autosesizeze și, astfel, să arate că nu este sub jugul d-nei Savonea.

Solicit Parchetului General și DNA să se autosesizeze, tot de urgență, pentru prejudiciul uriaș produs statului român.

Solicit ministrului justiției să sesizeze Inspecția Judiciară, DNA și Parchetul General!

CJUE constată azi că abordarea ÎCCJ nu este conformă cu dreptul UE. Mai mult, CJUE precizează explicit că “autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul intervenirii prescripției”.

O judecătoare precum Lia Savonea care alege, ani la rând, să refuze aplicarea deciziei CJUE să lase corupții să scape prin prescripție nu se poate ascunde în spatele “independenței justiției”. Independența nu înseamnă imunitate și impunitate ci înseamnă răspundere profesională.

România nu mai are nevoie de explicații.

Are nevoie de o demisie și de o anchetă.

D-na Lia Savonea n-a ajuns singură acolo unde e.

A fost susținută, promovată și apărată de oameni care știau foarte bine ce se întâmplă și au preferat să tacă sau să aplaude.

Și lor le rămâne acum răspunderea. Cei care au numit-o, cei care i-au ținut spatele atâția ani ar trebui să aibă curajul să iasă public și să-și ceară scuze românilor.

Începând cu președintele Nicușor Dan, cel care, cu calm, și-a pus semnătura pe decretul de numire a d-nei Savonea în funcția de Președinte a ÎCCJ.

P.S. Încă aștept motivarea hotărârii Secției pentru Judecători a CSM privind includerea mea pe faimoasa “listă neagră”! 

Context CJUE versus România

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi o hotărâre importantă în cauza Lin II, prin care a stabilit că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României cu privire la prescripția răspunderii penale nu este compatibilă/conformă cu dreptul Uniunii Europene în materia fraudei grave, ceea ce aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Decizia continuă linia trasată în cauza Lin I și poate avea efecte semnificative asupra dosarelor penale aflate încă pe rol.

Potrivit CJUE, instanțele naționale trebuie să lase neaplicată soluția stabilită de ÎCCJ în 2022 privind legea penală mai favorabilă, atunci când aceasta ar putea conduce la imposibilitatea sancționării unor fapte grave de fraudă.

Curtea europeană a subliniat că aplicarea acelui standard național poate crește considerabil riscul ca anumite fapte de corupție și evaziune să rămână nepedepsite, mai ales în condițiile în care, pentru o perioadă de aproape patru ani, nu au existat cauze de întrerupere a prescripției.

„În urma Hotărârii Lin, ÎCCJ a statuat însă, în anul 2024, că instanțele române nu pot lăsa neaplicată decizia sa din anul 2022 fără a aduce atingere principiilor legalității în materie penală și interdicției lex tertia. În Hotărârea Lin II pronunțată astăzi, Curtea constată în esență că această abordare a ÎCCJ nu este conformă cu dreptul Uniunii”, se mai precizează în comunicatul transmis marți de CJUE.

CJUE a fost solicitată să reglementeze problematica prescripției din România în urma unei sesizări a Parchetului Curții de Apel Oradea într-un dosar de evaziune fiscală. Trimis în judecată, un om de afaceri, acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu aproape 100.000 de euro, a scăpat de acuzații pe motiv că a intervenit prescripția. Procurorii au contestat decizia Curții de Apel Oradea, considerând că instanța încetase în mod greșit procesul penal, fără a ține seama de hotărârea CJUE din 2023.

Astfel, în ciuda faptului că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reglementat problematica prescripției în România încă din anul 2023, în această cauză cunoscută public „Lin”, în România mii de dosare penale s-au închis începând cu 2022 ca urmare a prescripției.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi, într-o conferință de presă că decizia CJUE privind prescripția răspunderii penale este obligatorie și va fi respectată în România, dar a indicat că principala responsabilitate pentru situația juridică apărută revine Parlamentului, care nu a modificat legislația după o decizie a Curții Constituționale.

Întrebat dacă în România trebuie să prevaleze dreptul european sau interpretările președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, șeful statului a afirmat că problema își are originea într-o omisiune legislativă.

„Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie CCR care trebuia urmată într-un termen constituțional de 45 de zile. Trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a explicat că, în lipsa unei intervenții legislative, Înalta Curte a fost nevoită să interpreteze normele existente, însă această interpretare a fost ulterior infirmată de CJUE.

„ÎCCJ a fost chemată, în acest vid de normare, să interpreteze (…) situația pe care Parlamentul ar fi trebuit să o reglementeze. A interpretat într-un sens (…). Interpretarea a fost infirmată de CJUE. Înseamnă că a interpretat eronat”, a mai bălmăjit el.

Afirmația lui Nicușor Dan în legătură cu hotărârea CJUE de la minutul 4: