Amendă istorică de 710 milioane de euro pentru zece bănci în „dosarul ROBOR”. Profesorul Cristian Păun critică dur sancțiunea decisă de Consiliul Concurenței: „Amenda aceasta stupidă și inventată, scoasă din pălărie de o instituție care duhnește tot mai mult a populism tot mai ieftin, o vom plăti tot noi, în final”

Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci în dosarul ROBOR, valoarea totală a amenzilor ajungând la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Acestea sunt unele dintre cele mai mari amenzi din istoria pieței bancare, sancțiunile fiind aplicate pentru coordonarea comportamentului și schimb de informații în procesul de stabilire a cotațiilor ROBOR. 

Decizia istorică vine în urma unei investigații declanșate din oficiu în toamna anului 2022, care a vizat manipularea indicelui de referință în cadrul procedurii de „fixing”

Băncile sancționate sunt:

Banca Transilvania – 875,74 milioane lei; aproximativ 9,2% din veniturile operaționale din 2025;

Banca Transilvania (pentru faptele OTP Bank România) – 85,03 milioane lei;

BCR – 577,36 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale din 2025.

Raiffeisen Bank – 442,49 milioane lei; aproximativ 12,6% din veniturile operaționale.;

UniCredit Bank – 431,03 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale.;

BRD Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei; aproximativ 9,6% din veniturile operaționale;

ING Bank – 405,91 milioane lei; aproximativ 10% din veniturile operaționale;

CEC Bank – 332,98 milioane lei; aproximativ 9,8% din veniturile operaționale din 2025

Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei: 11,65 din veniturile operaționale din 2025;

Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei; 6,88% din veniturile operaționale din 2025.

Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei; aproximativ 3,5%-4,3% din veniturile operaționale.

Ce a constatat Consiliul Concurenței

Băncile sancționate au schimbat informații privind cotațiile și s-au orientat unele după altele în procesul de fixing. 

Rezultatul: un ROBOR ceva mai mare decât ar fi reflectat condițiile reale de piață. Influența nu se măsoară în procente întregi — Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, arătând că este vorba de fracțiuni de procent în interiorul tunelului stabilit de BNR. Dar fracțiunile de procent aplicate pe milioane de credite, pe ani de zile, produc efecte semnificative.

Sunt afectate creditele în lei cu dobândă variabilă calculată ca ROBOR plus marjă fixă — atât ale persoanelor fizice, cât și ale firmelor. Creditele migrate pe IRCC (un indice alternativ, bazat pe tranzacții reale, introdus tocmai ca soluție la vulnerabilitățile ROBOR) nu intră în această categorie.

Comunicatul Consiiului Concurenței poate fi citit integral AICI

ROBOR reprezintă rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează în continuare dobânzile pentru numeroase credite contractate înainte de 2019, precum și pentru finanțările acordate companiilor și unor entități publice.

Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar amenzile vor fi încasate la bugetul de stat prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Băncile sancționate pot contesta hotărârea la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării. Autoritatea va publica ulterior versiunea neconfidențială a deciziei pe site-ul instituției.

Băncile au primit verdictul vineri, iar în termen de o lună vor primi și motivarea, după care decid dacă plătesc sau contestă în instanță. 

Drumul juridic are două etape — Curtea de Apel București și Înalta Curte — cu posibilitatea unui apel la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, dat fiind că speța implică drept european. 

„Vorbim de ani și ani de litigii", explică Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o intervenție pentru postul de radio național România-Actualități.

Dar există un detaliu esențial: „Chiar dacă mergi în instanță, trebuie să plătești amenda." Contestarea nu suspendă obligația de plată. Dacă băncile câștigă definitiv, suma se restituie din bugetul de stat. 

Rata de succes a Consiliului Concurenței la Înalta Curte depășește 90% — cifră pe care Chirițoiu o comentează cu umor: „Dacă ar fi și rata de promovare la bacalaureat de peste 90%, ar fi perfect."

Foto: Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Amenzile variază între 5 și 7% din veniturile fiecărei bănci. Banca Transilvania are cea mai mare sancțiune în valoare absolută — nu pentru că i-a fost aplicat cel mai mare procent, ci pentru că este cel mai mare jucător din sistem. Banii merg la bugetul de stat.

Cum pot românii să-și recupereze banii

Decizia Consiliului Concurenței deschide calea unor acțiuni civile în despăgubire, separate de procesul dintre instituție și bănci. Există o directivă europeană care facilitează explicit acest tip de litigii. Cei care se consideră prejudiciați pot formula cereri în instanță, pe baza deciziei publicate.

După anunțul făcut de Consiliul Concurenței, Banca Națională a României a transmis că regulamentul de tranzacționare agreat de banca centrală nu este vizat de investigație și a indicat că aspectele aflate în dispută vor fi clarificate de instanțe.

„Înțelegem din comunicatul Consiliului Concurenței că decizia nu vizează regulamentul de tranzacţionare agreat de BNR. În ceea ce priveşte practicile anticoncurenţiale pe care le amendează Consiliul Concurenţei am observat că băncile se consideră nevinovate şi vor contesta în instanţă decizia. Probabil că lucrurile se vor clarifica pe parcurs, în instanţă”, a declarat pentru Ziarul Financiar Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Profesorul universitar Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, critică amenzile „năucitoare” aplicate băncilor (0.2%) din PIB, „fără dovezi palpabile, pe impresii”, catalogând decizia Consiliului Concurenței drept „populism”.

Redăm mai jos punctul său de vedere:

„Populismul este o ideologie care are la bază un conflict artificial, construit pe retorica antagonismului dintre "poporul pur" și elitele din societate prezentate ca fiind complet deconectate de la "nevoile" poporului.

Populismul vulnerabilizează instituțiile statului, provoacă prin acțiunile sale pagube societale importante. Infestând mintea unora aflați pe poziții de putere, împinge țara pe o pantă extrem de periculoasă.

Populismul a crescut aici și prin Europa prin multe canale. Cel financiar-bancar este unul important. Tema elitelor financiar-bancare, a "gulerelor albe" care nu dau credite ieftine și oricui, nu sunt conectate la interesul național, a devenit una preferată a politicienilor populiști, a zeloților politruci.

Așa am ajuns astăzi să ne "lăudăm" cu amenzi năucitoare de 0,2% din PIB aplicate elitelor ticăloase din bănci care sug sângele poporului. Fără dovezi palpabile, pe impresii. Cum că s-au înțeles la preț. Pe o piață atipică dar extrem de necesară, unde tranzacționeaza doar concurenții. Doar elita, nu poporul.

Nu m-ar mira ca instanțele, populate de aceeași populiști, să ia partea "poporului" în chestiunea asta dubioasă. Haosul să fie total.

Amenda aceasta stupidă și inventată, scoasă din pălărie de o instituție care duhnește tot mai mult a populism din ăla tot mai ieftin, o vom plăti tot noi, în final. Poporul, adică. Mereu este așa. Niciodată nu a fost altfel.

Populismul cu privire la bănci are o miză enormă. Știută bine de cei din spate. Ne luptăm cu ei de ani buni. Le știm interesele. Băncile au grijă de economiile noastre. Ne ajută să economisim. Să acumulăm capital. Să îl investim. Sunt pilon al dezvoltării. Dai în ele, dai în dezvoltarea unei națiuni direct. Exact ce trebuie celor care nu ne vor binele! Fix la țintă!

Apoi ne mirăm de ce stagnăm și avem inflație record...

Haos și fugi! ”