Experții în energie îi cam dau dreptate lui Ilie Bolojan în privința proiectului cu SMR-uri de la Doicești / Dar în vreme ce unii îl aseamănă cu dezastruosul Bechtel, alții opinează că nu ar trebui aruncat direct la coș, ci regândit cu costuri mult mai mici pentru România

Premierul Ilie Bolojan este acuzat în spațiul public de către adversari politici, dar și de către analiști relativ cunoscuți că ar avea o atitudine reticentă față de proiectul româno-american cu SMR-uri (mini-reactoare nucleare) de la Doicești pentru că ar fi anti-american, motiv pentru care nici nu s-ar sinchisi că ar pune în pericol parteneriatul strategic cu SUA (potrivit acestora). 

PODUL vă prezintă echidistant declarația lui Ilie Bolojan pe acest subiect, afirmațiile susținătorilor (politici) ai proiectului de la Doicești și părerile specialiștilor, majoritatea reticenți față de proiectul în discuție din cauza costurilor uriașe.

Context. Proiectul cu SMR-uri NuScale de la Doicești este dezvoltat de joint-venture-ul RoPower Nuclear SA (RPN), deținut în proporții egale de compania de stat Nuclearelectrica, operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă, și de firma privată Nova Power&Gas (NPG) din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. RoPower Nuclear SA a anunțat recent în mod oficial sprijinul de principiu a două instituții financiare susținute de guvernul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești.

Mențiune. Studiul de fezabilitate proaspăt încheiat arată că proiectul complet ar costa între 6 și 7 miliarde de dolari. La o capacitate de doar 462 MW, costul per megawatt instalat devine disproporționat de mare comparativ cu energia eoliană sau solară.Finanțarea și datoria statului: Deși există scrisori de intenție din partea unor bănci din SUA (DFC și US Exim Bank) pentru linii de credit de până la 4 miliarde de dolari, acestea reprezintă împrumuturi pe care statul român sau consumatorii va trebui să le returneze.

Ce a afirmat Bolojan. „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că, dintr-o sumă importantă de bani care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție achiziționat cu o valoare destul de mare. 

Avem o companie cu mulți angajați, care au tocat destul de mulți bani, și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție, pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect. Și gândiți-vă, că degeaba ai o intenție bună, dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat. 

Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil ca, dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu la Ambasada Statelor Unite: acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul″. (B1TV)

De ce este atât de relevantă afirmația premierului. Acum, Ilie Bolojan este și ministru interimar al Energiei. Ministerul controlează Nuclearelectrica (cu peste 82% din capital), astfel că poate bloca în AGA orice decizie favorabilă continuării proiectului SMR de la Doicești.

Reacție virulentă Sorin Grindeanu: „Bolojan trebuie să rămână în limitele date de Constituție, a unui Guvern demis, a unui premier demis, care are prerogative doar în a administra treburile țării. Ceea ce face premierul demis, care și-a pierdut legitimitatea politică, este să pună în discuție parteneriate strategice ale României și să slăbească companii strategice ale statului”,

Trebuie să înțeleagă că este un premier demis care nu are legitimitate să pună sub semnul întrebării proiecte și parteneriate strategice. El slăbește puterea unei companii precum Nuclearelectrica și aceste lucruri se văd și pe bursă, fluctuații ale acțiunilor companiei și a partenerilor ei cotați pe burse din afara Romîniei. Trebuie să înceteze și să înțeleagă că în cele câteva zile în care mai e premier nu are dreptul să facă lucruri de acest fel”.

Eu am avut o discuție cu directorul de la Nuclearelectrica, lucrurile sunt în desfășurare. În niciun caz aceste proiecte nu pot fi aruncate la coș așa printr-o declarație scurtă a unui premier demis. Aceste proiecte au fost puse în mișcare de foști miniștri PNL, acele sume de bani de care vorbește premierul au fost plătite de miniștrii PNL. Acest proiect nu trebuie să se oprească, ci să continue. Mi se pare că în acest moment domnul Bolojan face mai mult decât a arunca în țară un proiect strategic, ci încearcă să arunce în aer parteneriatul strategic cu SUA, nu înțeleg de ce are această poziție”.

Rareș Bogdan: „Proiectul Doicești, bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), este nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american. Răsturnarea de situație la care asistăm e o mișcare geopolitică de o duritate rară. SUA au interese strategice în regiune. Și noi avem, ca să zic așa, căci suntem lângă ruși. Care au intrat în Ucraina.

Despre Republica Moldova ce să mai vorbim?

Vreau să spun că Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână. Cât timp România și Polonia sunt piloni ai flancului estic, situația mi se pare halucinantă. Va fi o undă de șoc în relația diplomatică?

Costuri, am înțeles. Dar nu acesta e singurul criteriu prin care trebuie să privim. Securitatea noastră energetică, blindarea noastră strategică are costuri. Căci dacă privim prin prisma cheltuielilor, aș putea să vă demonstrez că aveam alternativă americană și la Rheinmetall.

România-hub energetic este un proiect început de ceva vreme. Are foarte multe componente, planuri adiacente, proiecte care merg pe aceeași axă. Vă mai amintiți de Coridorul Constanța-Gdansk, susținut activ de SUA pentru mobilitatea flancului estic?

În fine. Nuclearelectrica are experiență în operarea reactoarelor clasice, adică un avantaj major în operarea tehnologiei SMR. Putea deveni hub de tehnologie.

Miza consolidării intereselor americane în zonă este enormă pentru securitatea noastră. Și încă mai avem cărți în mână: soluții de stocare de energie pe care România le are și ajută la eliberarea de litiul chinezesc (voi detalia cu altă ocazie), metale rare, muniția premium pe care o putem produce. Iar americanii vor parteneri. Parteneriatele government to government sunt soluția, pentru că ambele state câștigă în mod egal. Iar cel mai puternic și mai fair partener de securitate al României ar trebui să fie SUA.

P.S. Notele de plată pentru astfel de gesturi radicale nu vin sub formă de facturi directe, ci sub formă de „răcire” strategică. România are înevoie de sprijinul S.U.A. pentru miliardele de dolari necesare Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Omiterea sau blocarea Doiceștiului ar putea face ca Washingtonul să devină mult mai rigid, mai birocratic sau mai puțin generos.

În plus, o retragere atât de bruscă dintr-un proiect de o asemenea magnitudine transmite un semnal de impredictibilitate politică la nivel înalt.”

Ce spun specialișii și jurnaliștii specializați pe domeniul energetic. 

Ana Otilia Nițu (expert:) „Cred că Ilie Bolojan are dreptate în chestiunea SMR Doicești.

- motivul pentru care prețurile în piața spot în România sunt azi printre cele mai mari din Europa e din cauză că nu avem suficientă energie electrică ”ieftină” (cu costuri marginale mici) care să acopere cererea. Prețul în Spania e dat în 90% din timp de energia regenerabilă, cu costuri marginale foarte reduse (nu există ”combustibil”), prețul în Italia e comparabil cu cel de la noi pentru că la ei gazul dă prețul în 90% din timp. Harta aceea, care arată zilnic același lucru, ne indică faptul că în România avem nevoie de investiții masive în energie cu costuri marginale mici - regenerabile (plus stocare).

- o centrală în care investești azi trebuie să-și recupereze costurile de investiție + operare din prețul pieței. E extrem de puțin probabil ca o capacitate nucleară de 460 MW la cost de 5-6 miliarde de dolari să-și recupereze vreodată costurile de investiții din prețul de piață și cel mai probabil se va folosi o schemă de tip CfD (contract-for-difference). Pe scurt, dacă recuperarea investiției cere preț de, să zicem, 300 EUR/MWh și prețul din piață e 100, statul va trebui să pună diferența de 200 prin subvenție. Subvenția va fi împărțită pe facturile consumatorilor de energie, sub forma unei contribuții pentru CfD, deci vom plăti cu toții costurile centralei SMR indiferent de unde vom cumpăra energie. Chestie care încarcă facturile tuturor consumatorilor cu respectiva contribuție, deși ”crește oferta de energie” și prețul din piața spot ar trebui să scadă. Cu cât prețul din piață e mai mic, cu atât contribuția pentru CfD pentru SMR va fi mai mare, ea fiind diferența dintre costurile totale unitare ale centralei (date) și prețul de piață. Niciun câștig pentru consumatori, deci.

- există deja azi tehnologii regenerabile intermitente + stocare care pot produce ”în bandă” competitiv cu tehnologiile clasice, de ex cu centralele pe gaz. IRENA a publicat chiar zilele trecute un studiu pe subiect. În același timp tehnologiile regenerabile și bateriile s-au ieftinit de 10-15 ori în ultimii 15 ani și reducerea de costuri / creșterea eficienței tehnologiilor continuă. Dacă discutăm de orizontul de timp 2033, cu siguranță că vom avea competiție SMR cu regenerabile cu stocare mult, mult mai ieftine și mai eficiente decât azi, în condițiile în care chiar și azi SMR nu pare prea competitiv (vezi proiectul din Idaho), darămite peste 10 ani de evoluție tehnologică accelerată. Deja discutăm de stocare pe termen lung, noi tipuri de baterii, stocare peste 100h, baterii solide, baterii fier-aer etc. Unele intră deja în exploatare chiar anii aceștia și se dovedesc din ce în ce mai competitive. Pentru că imediat va veni reproșul: discutăm de energie ”în bandă”, nu de energie ”intermitentă”.

- toate proiectele mamut ale companiilor de stat, întârziate cu anii, blochează capacitate de rețea și împiedică investițiile altora care s-ar fi putut face în acest timp. În 2022-2023, din cauza reactoarelor 3 și 4 care nu se construiesc de 20 de ani dar blochează capacitate de rețea aveam capacitate zero de racordare a unor noi producători de energie în Dobrogea, zona cu cel mai bun potențial solar, eolian, eolian offshore șamd.

- faptul că am cheltuit deja 200+ milioane de dolari pe studii și hârtii nu face necesar să aruncăm încă 5 miliarde ”ca să nu-i fi cheltuit degeaba pe primii 200+ milioane”. Decizia de a continua sau nu ține cont de banii pe care îi cheltuiești de acum încolo și veniturile pe care te aștepți să le încasezi, cei 200+ milioane nu mai influențează calculul de acum încolo, s-au cheltuit deja indiferent ce faci mai departe.

- întrebarea cea mai banală e dacă are sens să te apuci să bagi bani mulți, publici, în ceva care va intra în piață prin 2030-2033-2035, sau să bagi bani mult mai puțini, privați, în ceva care poate intra în piață în 6 luni - 1 an, eventual și distribuit pe lângă locurile pe unde se consumă, scăzând prețurile cu adevărat.”

Claudia Pârvoiu (Hotnews): „Ilie Bolojan a vorbit despre băieții deștepți din energie, cu ATR-urile, despre devalizarea Nuclearelectrica prin proiectul fantomă privind SMR-urile, despre managementul defectuos și cu probleme penale de la Hidroelectrica, a tulburat grupuri de interese mari, inclusiv de la el din partid, dar nu a vorbit încă despre întelegerile subterane privind importurile de gaze "americane". Mă intreb dacă o va face.

Este foarte interesant faptul că a început să atace subiecte grele de care nu indrăznea să se atingă nimeni, cu mize de miliarde de euro. Eu am tot scris despre ele, am documentat și am scos la iveală numeroase informații de-a lungul timpului. Mă bucur să văd că încep să fie validate una câte una.”

Eugenia Gusilov (expert): „Pe scurt: da - proiectul nu este ieftin, da - putem trăi și fără el, da - se pot face multe alte lucruri cu acești bani.

Intrebarea e alta: vrem ca România să faca parte dintr-o industrie nouă? Vrem să avem infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și să ne aplecăm și asupra temelor de viitor? Vrem să fim integrați în lanțurile valorice ale unor noi industrii (sau măcar să avem tangență cu ele) și să participăm in sau să găzduim proiecte cutting edge? Sau, ca stat, ne axăm doar pe rezolvarea problemelor de bază, specifice mai degraba secolului trecut (apa-canal, asfaltare, deci bare necessities). Deci, backward-looking sau forward-looking?  Sunt multe de spus, însa cred că dacă mergem pe logica „ce ne putem permite", nu ajungeam să fim nici în NATO/UE. Prin urmare, dacă proiectul poate fi regândit în așa fel încât să nu pună presiune prea mare pe banul public (de ex: să fie atrași parteneri internationali și finanțare din exterior), nu ar trebui aruncat la gunoi. Chiar dacă a plecat cu stângul în România, proiectul are meritele lui (tehnologia nu este in discuție) și nu trebuie politizat. Dimpotrivă, chiar ar putea fi o bună ocazie ca România să se poziționeze strategic într-o nouă ramură a industriei nucleare, bineînteles dacă România își dorește așa ceva.”

Intervenția video a Eugeniei Gusilov de la B1 TV pe aceeași temă:

Cristian Hrițuc (consultant): „Grindeanu îi sare la beregată lui Bolojan pentru că acesta a stopat proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești. Ilie Bolojan a explicat de ce s-a pus pe hold tot acest proiect: costă prea mult realizarea lui și nu avem bani, iar energia obținută, în cazul în care s-ar finaliza, e prea scumpă.

Dar s-a trezit sluga din Grindeanu să dea frumos din coadă pe lângă SUA. Vai, Doamne, premierul pune în pericol parteneriatul strategic. Nu pune în pericol nimic, mai ales că proiectul Doicești era susținut de fosta administrație, iar aici, mai mult de atât, sunt și cauze obiective pentru care îl anulezi.

De altfel, nici în SUA nu s-a realizat niciun proiect de acest fel până în acest moment, tot din cauza costurilor. Însă domnul Grindeanu vrea să mai deschidă un nou război, vrea să pară trumpist. Pentru că ăsta e stilul la PSD: dăm și noi tribut acolo și poate luăm firmanul.

Așa au făcut și cu cazul Bechtel. Așa au încercat și pe partea de gaze aduse prin intermediul grecilor din SUA, deși erau la un preț mult mai mare. Ei cred că relațiile strategice se construiesc doar dacă iei ceva foarte scump. După aceea vin și dau lecții de patriotism, de suveranism, să nu mai stăm „în genunchi în fața străinilor”.

Dacă s-ar uita din anii ’90 până acum, ar vedea că PSD a dat toată industria de oțel la ruși, a comandat Bechtel și a mai făcut o grămadă de privatizări dubioase. Dar dau lecții. Marii patrioți ai României.

Iar, apropo, când s-a renegociat valoarea contractului Bechtel și s-au diminuat sumele de bani, nu a țipat nicio administrație americană. Dacă îmi aduc bine aminte, Anca Boagiu a reușit să scadă foarte mult valoarea.”

Context Bechtel. Statul român a pierdut peste 500 de milioane de euro și a plătit în total aproximativ 1,4 miliarde de euro în urma controversatului contract cu compania americană Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Pentru acești bani, România s-a ales cu doar 52 de kilometri de autostradă finalizați (între Câmpia Turzii și Gilău), rezultând un cost uriaș de peste 20 de milioane de euro pentru fiecare kilometru construit. Inițatorii și semnatarii dezastruosului contract au fost membri ai cabinetului lui Adrian Năstase (Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, ministerul condus de acesta fiind cel care a gestionat termenii inițiali ai acordului, și Mihail Bașulescu, directorul general al CNADNR în 2003)

Precizările Nuclearelectrica (comunicat): „În Romania, Proiectul SMR Doicești a fost dezvoltat integral în baza hotărârilor acționarilor săi și cu respectarea acestor hotărâri (informație publica prin statutul de companie listata), fiind un proiect nuclear care se înscrie în noile evoluții tehnologice nucleare la nivel international și european, în baza singurei tehnologii certificate și riguros analizate de experții romani anterior selecționării.

Studiile preliminare efectuate până în prezent au indicat că structura geotehnică a amplasamentului Doicești este adecvată pentru dezvoltarea proiectului SMR, ceea ce reprezintă un aspect critic în continuarea implementării proiectului în conformitate cu strategia aprobată de acționari, cu atât mai mult cu cât acționarii SNN au aprobat în februarie 2026 Decizia Finala de Investiție.

Cu referire la studiile preliminare (care au demonstrat fără echivoc că amplasamentul Doicești este adecvat pentru dezvoltarea proiectului SMR), reamintim că studiile privind selectarea amplasamentului Doicești au fost realizate de companii internaționale renumite și au luat în considerare reglementările internaționale în domeniu, și anume „IAEA – SSR 1, Evaluarea amplasamentului pentru instalații nucleare, SSG-35, Studiul amplasamentului și selectarea amplasamentului pentru instalații nucleare, NS-G-3.6 Aspecte geotehnice ale evaluării amplasamentului și fundații pentru centrale nucleare”, toate fiind elaborate și recomandate de AIEA.

Următorul pas este cel al analizelor detaliate care va conduce la autorizarea amplasamentului, în conformitate cu etapele de lucru. În 2023 și 2024, au fost parcurse etapele inițiale de analize tehnice FEED 1 și FEED 2, obligatorii într-un proiect nuclear, când s-au desfășurat misiuni independente ale AIEA asupra amplasamentului selectat, ale căror concluzii au confirmat demersurile întreprinse și au dus la implementarea unor măsuri suplimentare. Obiectivele FEED 2, practic datele care au determinat decizia de obținere de FID, au fost finalizate conform graficului și la un buget redus față de cel estimat, optimizarea costurilor fiind un obiectiv constant al companiei de proiect și al Nuclearelectrica.

În baza hotărârilor acționarilor Nuclearelectrica (statul roman deține 82,49% din acțiuni), cu referire strictă la hotărârea acționarilor din 12.02.2026, prin care s-a aprobat adoptarea Deciziei Finale de Investiție (FID) în Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) Doicești, Nuclearelectrica are obligații corporative de aducere la îndeplinire a acestor hotărâri. Decizia de investiție (FID) a fost aprobată având la bază o serie de condiții suplimentare menite să stabilească un cadru de sprijin și de cooperare solid, la nivel de parteneriate și autorități, în scopul dezvoltării și implementării optime a proiectului.

Echipele de specialiști ale RoPower și SNN lucrează în prezent la adresarea acestor condiții, o parte din aceste condiții fiind în sarcina companiilor, iar o alta parte în sarcina autorităților guvernamentale. Suplimentar aspectelor de securitate nucleară, care reprezintă prioritatea absolută în orice proiect nuclear, principala agenda de lucru, începută deja din luna martie 2026, a echipelor de implementare are în vedere asigurarea finanțării, optimizarea continuă a costurilor, obținerea de drepturi, licențe, discount-uri, obiectivul final fiind că prețul pe MWh produs să fie unul comercial, accesibil. Practic, modelul optim de configurație tehnică care să determine cele mai avantajoase condiții pentru Romania.

Proiectul SMR este conform planificării ca buget și etape, considerat robust din punct de vedere al securității nucleare, respectat în plan international, cu interes din partea comunității investitorilor (investitori în camera de date), dezvoltat în echipe mixte de specialiști Romania -SUA, cu atenție maximă acordată dezvoltării unui proiect reper pentru industria nucleară, implicit eficientizare maximă a costurilor.

Din punct de vedere al finanțării, Nuclearelectrica a contribuit la capitalul social al companiei de proiect RoPower cu suma de 4 milioane EUR, similar partenerului Nova Power &Gas.

Suplimentar, în baza hotărârilor acționarilor SNN, implicit în baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNN nr. 8/19.07.2024, acționarii SNN (statul roman și alti acționari) au aprobat: „majorarea plafonului împrumutului acordat de SNN (în calitate de creditor/împrumutător), în temeiul Contractului Cadru de împrumut nr. 1 din data de 16.08.2023, până la concurenta sumei de 243,000,000 USD și, totodată, aprobarea încheierii, de către SNN, în calitate de împrumutător/creditor, a Actului adițional nr. 3 la Contractul Cadru de împrumut nr. 1 din data de 16.08.2023, cu mențiunea că accesarea acestui împrumut se vă face de către Societatea RoPower Nuclear S.A. (împrumutatul) numai în măsură în care nu se vă putea asigura finanțarea Proiectului SMR de la Doicești din alte surse (capital social, generat prin modificarea structurii actionariatului RoPower Nuclear, sau împrumuturi/credite bancare sau alte surse de finanțare) și, oricum, numai până la identificarea unor astfel de alte surse de finanțare.”

În prezent, datoria RoPower Nuclear este integral față de Nuclearelectrica, însă Nuclearelectrica are asigurate metode de recuperare a datoriei prin valorificarea producției de energie electrică, livrabile și drept de proprietate intelectuală, măsuri care fac parte din gestionarea riscurilor financiare, aspecte perfect normale unui astfel de proiect.

Pentru finanțarea Proiectului SMR Doicești, compania de proiect Ropower Nuclear S.A. are în vedere, pe lângă contribuțiile financiare ale acționarilor săi de până la acest moment și atragerea de alte surse de finanțare, astfel cum sunt prevăzute în modelul financiar dezvoltat, printre care: atragerea de noi investitori (interes deja exprimat), accesarea de credite de la Agenții de export, accesarea de granturi și alte surse, astfel cum vor fi identificate/disponibile.

În concluzie, dezvoltarea etapizată a Proiectului SMR Doicești, de asemenea aprobată de acționarii SNN prin strategia de dezvoltare a proiectului, este 100% conformă etapelor specifice dezvoltării unui proiect nuclear, validată independent prin evaluări AIEA, conformă cu toate normele și standardele industriei nucleare.

Orice evoluție în dezvoltarea Proiectului SMR Doicești va fi comunicată de Nuclearelectrica cu respectarea prevederilor aplicabile unei companii listate la Bursa de Valori București.

Nuclearelectrica are în vedere, de mulți ani, dezvoltarea programului nuclear românesc, la un nivel fară precedent, atât prin implementarea de reactoare de mare capacitate, cât și prin evoluții tehnologice, absolut necesare pentru asigurarea flexibilității în sistemul energetic pe termen lung raportat la creșterea ponderii resurselor regenerabile. Capacitatea unui operator și a unui stat de a dezvolta capacități SMR este un avantaj absolut în ceea ce privește securitatea energetică și dezvoltarea unui întreg ecosistem economic și energetic.

Raționamentul Nuclearelectrica, implicit strategia de investiții aprobată de acționarii SNN, a avut în vedere valorificarea la maxim a potențialului industriei nucleare romanești și poziționarea acestei industrii cel puțin la nivel regional într-un moment în care la nivel international accentul este pus puternic pe avantajele tehnologiilor SMR. Avantajele dezvoltării și implementării unui astfel de proiect devin evidente la momentul operationalizarii și prin raportare la evoluția europeană a tehnologiilor SMR.

Proiectele energetice strategice sunt și trebuie să fie transpartinice, dezvoltate strict în interesul României, consumatorilor și prin raportare la arealul de avantaje economico-financiare derivate din dezvoltarea acestor proiecte. În egală măsură, proiectele de infrastructură mare au nevoie de predictibilitate, stabilitate și eforturi unite în vederea atingerii obiectivului final.

Proiectul SMR este unul robust, coordonat de o echipă de specialiști, special formată pentru a asigura implementarea proiectului conform celor mai înalte standarde, norme, ghiduri IAEA și bune practici internaționale ale industriei nucleare, fiind inițiat, dezvoltat și implementat pentru a oferi României și programului nuclear romanesc o oportunitate fară precedent în cadrul unui parteneriat de tradiție cu SUA, în industria nucleara, care datează din anii ’80.”