Poezia lui Radu Gyr și cultura anulării

Poetul Radu Gyr și alte personalități istorice marcante sunt stigmatizate, calomniate și nedreptățite cu ură proletară din cauza erorilor politice din tinerețe. 

Poemul religios „Avem o țară”, care stârnit un scandal mediatic ieftin, a fost atribuit în mod greșit lui Radu Gyr. Dar, indiferent cine este autorul, poezia nu conține nimic legionar sau xenofob. Este un cântec estetic și non-ideologic care îi comemorează pe cei decedați în închisorile comuniste. 

Deși Radu Gyr a fost legionar, opera sa poetică rămâne o măiestrie artistică. Este tipic culturii anulării (cancel culture) să nege valoarea culturală a unei operei doar din cauza viziunilor politice. Dostoievski, de exemplu, a greșit prin faptul că a susținut regimul autocrat țarist, dar continuă să fie recunoscut drept unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii.

Dreptul penal internațional pune accentul pe răspunderea individuală, nu pedepsește oamenii în colectiv pentru simpla apartenență la o organizație politică. De aceea, Tribunalul de la  Nürnberg nu i-a condamnat automat pe toți cei care au deținut funcții în guvernul nazist german, ci doar pe cei împotriva cărora existau dovezi clare. În mod similar, tribunalele postbelice nu au pedepsit toate persoanele asociate guvernului fascist al Franței de la Vichy, ci doar pe cei responsabili de fapte concrete.

A-i condamna colectiv pe oameni la stâlpul infamiei pentru afilierea politică este o practică tipic comunistă. Este absurd să invocăm ca argument sentințele tribunalelor din România postbelică, controlate de sovietici.

Lui Gyr i se poate reproșa că a fost legionar, dar este o minciună crasă să se afirme că ar fi fost ”criminal de război”. Fals! După înlăturarea Mișcării Legionare de la putere, Ion Antonescu i-a obligat pe Gyr și pe alți membri ai acesteia să plece pe front în prima linie – cea mai vulnerabilă zonă a frontului. Gyr a scăpat cu viață, dar s-a întors de acolo pe jumătate orb. 

Desigur, contează și apartenența  ideologică. Totuși, nu se poate pune semnul egal între implicarea unor intelectuali în Mișcarea Legionară și colaborarea altora cu regimul comunist din România. Mișcarea Legionară a comis greșeli fundamentale; legionarii au săvârșit crime care nu pot fi justificate sub nicio formă! Însă multe personalități s-au apropiat de Mișcare dintr-un imbold patriotic sincer, într-un context în care România interbelică era o democrație cu mari imperfecțiuni, cu un nivel major de inegalitate social-economică, iar la Est se profila amenințarea comunistă.

Mai multe personalități care au fost afiliate Mișcării Legionare au dezaprobat violențele acesteia. Potrivit fostului deținut politic Ilie Tudor, coleg de celulă al poetului, Radu Gyr – în perioada de detenție – a înlocuit ultimul vers, care avea accente violente, al cântecului „Sfântă tinerețe legionară”, cu versul „Urcând pe trepte mari în rugăciuni” – un mesaj spiritual, ceea ce denotă respingerea de către poet a violențelor legionare și a eventualelor rătăciri ale tinereții sale. În plus, majoritatea poeziilor lui Gyr NU au conținut legionar, iar niciuna dintre creațiile sale din perioada postbelică nu conține elemente legionare sau antisemite.

Criticul literar Alex Ștefănescu spunea despre poezia ”Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”: „Dacă nu am şti că Radu Gyr a fost legionar în tinereţe, n-am vedea nimic legionar în această poezie”. 

PS: În timpul Statului Național-Legionar, când Radu Gyr deținea funcția de director general al teatrelor, el a înființat teatrul evreiesc Barașeum.