VIDEO. Imperiul fostului pușcăriaș Dan Voiculescu le-a declarat război total Cameliei Bogdan și publicației care a îndrăznit s-o intervieveze. Cel mai tare ar fi deranjat declarația în care fosta judecătoare insistă că trebuie investigat ce s-a întâmplat cu miliardele fostei Securități

GRIVCO, companie fondată de Dan Voiculescu, a cerut instanţei să oblige publicaţia Epoch Times România, printr-o ordonanţă preşedinţială, să eliminte, de pe toate platformele, interviurile video/materialele scrise în care fosta judecătoare Camelia Bogdan afirma că le-a cerut procurorilor să investigheze cum au fost folosiţi, după Revoluţie, banii fostei Securităţi ceauşiste, mai exact, să „investigheze cu rigoare provenienţa fondurilor, circuitele de reciclare financiară şi influenţele exercitate asupra entităţilor media implicate în dosarul GRIVCO”. 

Nu este însă singura acțiune împotriva Epoch Times introdusă în instanța de GRIVCO contra judecătoarei Bogdan și a publicației în cauză. 

Potrivit Epoch Times, compania familiei Voiculescu vrea să oblige publicația nu doar să dea jos materialele, ci şi să nu mai publice nimic pe acest subiect până la judecarea procesului pe fond. 

„Referitor la procesul pe fond, GRIVCO ne-a acţionat în instanţă atât pe noi, Epoch Times România, cât şi pe Camelia Bogdan. Până la ora actuală, nici redacţia noastră, nici Camelia Bogdan nu au fost citate şi nici nu avem încă acces la dosar, în consecinţă nu ştim exact în ce constau acuzaţiile. Le putem deduce însă din decizia Tribunalului Bucureşti de respingere a ordonanţă preşedinţială. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel”, precizează Epoch Times (ET). 

Din aceasta reiese că GRIVCO le-a cerut judecătorilor să o oblige pe Camelia Bogdan „să se abţină de la formularea în mod direct de cuvinte sau expresii identice sau similare cu cele realizate în comunicările publice realizate pe pagina pârâtei Epoch Times International SRL, la adresa reclamantei, indiferent de modalitatea de comunicare a acestora, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond”, iar ET să dea jos şi să ascundă din cronologie toate materialele pe care GRIVCO le consideră drept „jignitoare, defăimătoare, calomnioase sau mincinoase” şi, în același timp, să nu mai publice alte informaţii de această natură până la soluţionarea procesului pe fond. 

Cu mențiunea că soluționarea unei astfel de cauze poate dura ani de zile (PODUL se judecă de mai bine de un an cu compania de imobiliare One United și, deși am primit o soluție favorabilă în această speță în februarie 2025, pe fondul cauzei, nici până la ora redactării prezentului material nu a fost redactată sentința pentru ca procesul să poate continua sau se încheie în cazul în care One decide să nu se mai hărțuiască prin instanțe). Așadar, manevra Grivco e vizibilă din spațiu: ani de zile, ET să nu mai scrie nimic pe acest subiect până hăăăt se rezolva speța în instanțele supraaglomerate (aici suntem total de acord cu judecătorii care reclamă numărul uriaș de dosare).

Potrivit ET, GRIVCO&Voiculescu a fost deranjat mai ales de materialul în care fosta judecătoare le-a solicitat procurorilor să investigheze provenienţa fondurilor fostei Securităţi.

Reamintim, de asemenea, că fosta judecătoare a fost exclusă din magistratură, după ce l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu. 

„Am solicitat procurorilor români să investigheze cu rigoare provenienţa fondurilor, circuitele de reciclare financiară şi influenţele exercitate asupra entităţilor media implicate în dosarul GRIVCO. Există indicii privind mecanisme de spălare a banilor derivate din entităţi economice controlate istoric de fosta Securitate, cu impact asupra pieţei media, mediului politic şi procedurilor judiciare”, a declarat Camelia Bogdan pentru Epoch Times.

Totodată, ea a cerut strămutarea dosarului în care GRIVCO a dat-o în judecată, precum şi recuzarea judecătorului Bogdan Arghir. În 2024, GRIVCO a introdus un al doilea proces de defăimare împotriva Cameliei Bogdan. Deşi aceasta a obţinut câştig de cauză în prima instanţă, societatea a declarat apel la data de 13 ianuarie 2026, cauza fiind repartizată, din nou, judecătorului Bogdan Arghir, care, potrivit fostei magistrate, este „fiul spiritual al notarului Jean Andrei, cel care s-a prezentat la sediul GRIVCO să îi legalizeze superficia, şi Laurei Andrei”, împotriva căreia Camelia Bogdan formulase o plângere la DNA în anul 2016 pentru comunicarea de date oficiale confidenţiale de la autorităţile cipriote fondatorului GRIVCO, Dan Voiculescu, pentru împiedicarea ordinelor de confiscare din GRIVCO.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis cererea de strămutare în dosarul GRIVCO nr. 30172/3/2024, prin dosarul nr. 48/1/2026, stabilind ca instanţă competentă Curtea de Apel Constanţa. Dosarul a primit deja termen la data de 4 mai 2026, la Secţia Civilă I, completul format din judecătoarele Felicia Ivan şi Diana Faur. Judecătoarea a cerut strămutarea pentru a asigura un proces echitabil, ea invocând condiţiile unui climat de ostilitate instituţională la Curtea de Apel Bucureşti.

În cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale, GRIVCO susţine că acuzaţiile de delapidare a fondurilor Securităţii, coroborate cu identificarea unui prejudiciu de 4,4 miliarde dolari, sunt calomnioase şi au ca scop discreditarea sa publică.

GRIVCO mai menţionează în cererea sa faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin încheierea nr. 365/2025, a constatat că judecătoarea Camelia Bogdan a săvârşit o infracţiune de abuz în serviciu în dosarul privatizării ICA, aplicând retroactiv o interpretare abuzivă a instrumentelor europene. Reamintim că această decizie a fost pronunţată de Lia Savonea, iar Camelia Bogdan a atacat-o inclusiv la CEDO. 

Evlaviosul Dan Voiculescu

Context mai amplu privind victoriile înregistrate de Voiculescu în instanță după condamnarea drfinitivă din 2014 (surse: Epoch Times. Agerpres, Europa Liberă). Unele au fost obținute cu ajutorul direct al Liei Savonea:

Pe 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privind privatizarea ICA. Completul a fost format din judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea. Instanța a stabilit un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro.

Procurorii au arătat că Voiculescu a preluat terenuri și clădiri evaluate la 60 de milioane de euro, achitând doar 100.000 de euro. Dan Voiculescu a fost eliberat din Penitenciarul Rahova în iulie 2017.

Recent, uluind întreaga opinie publică, Tribunalul București a admis cererea de revizuire formulată de Dan Voiculescu împotriva sentinței prin care a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare, din care a executat efectiv trei ani și zece luni. Termenul pentru rejudecarea cauzei a fost stabilit la 30 aprilie 2026.

Pe lângă actuala revizuire, pe rolul Tribunalului București se mai află o altă cerere de revizuire formulată de Dan Voiculescu și ceilalți inculpați din dosar, cu termen stabilit la 13 martie. În această procedură, un magistrat a dispus deja suspendarea recuperării prejudiciului.

Anterior, în februarie 2024, instanța admisese în principiu o altă cerere de revizuire, depusă de fostul șef al AVAS, Jean Cătălin Sandu, condamnat și el în cauză.

În 24 mai 2024, Tribunalul București a decis suspendarea executării hotărârii prin care Voiculescu era obligat să achite aproximativ 60 de milioane de euro.

Decizia a fost contestată de Direcția Națională Anticorupție, însă, pe 20 august 2024, Curtea de Apel București a confirmat definitiv suspendarea recuperării prejudiciului. Conform datelor ANAF, până în prezent au fost recuperate puțin peste 18 milioane de euro.

Actuala cerere de revizuire invocă o hotărâre pronunțată în septembrie 2025 de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea.

Aceasta a stabilit definitiv că, în cursul judecării dosarului ICA, judecătoarea Camelia Bogdan ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin modul în care a dispus confiscarea unor bunuri ale inculpaților.

Savonea a considerat că s-a aplicat retroactiv în proces o lege europeană.

„În cauză s-a făcut o aplicare retroactivă în defavoarea părților, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deși faptele erau anterioare adoptării lor și transpunerii în legislația română”, a considerat atunci judecătoarea Lia Savonea. Ea a mai constatat că răspunderea penală a Cameliei Bogdan s-a prescris. Totuși, concluziile sale au fost folosite de avocații lui Dan Voiculescu pentru a deschide procedura de revizuire.

CITEȘTE ȘI: Camelia Bogdan reacționează dur după decizia Tribunalului de suspendare a recuperării prejudiciului uriaș produs de Dan Voiculescu / Judecătoarea exclusă din magistratură îl citează pe Fukuyama care se întreba, recent, ce caută România în UE având în vedere nivelul uriaș de corupție și disoluția statului de drept