Camelia Bogdan reacționează dur după decizia Tribunalului de suspendare a recuperării prejudiciului uriaș produs de Dan Voiculescu / Judecătoarea exclusă din magistratură îl citează pe Fukuyama care se întreba, recent, ce caută România în UE având în vedere nivelul uriaș de corupție și disoluția statului de drept

Dosarul răsunător de la DNA al foștilor șefi ai SRI, generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, suspectați de trafic de influență în favoarea infractorilor și spălare de bani (detalii AICI), care indica, printre altele, și faptul că există o rețea cu multiple ramificații infiltrată în justiție, capabilă să dicteze sentințe în cazuri răsunătoare de corupție, a fost urmat, la doar câteva ore, de un alt caz revoltător care întărește această realitate cumplită privind acapararea justiției penale de către grupurile de interese mafiote: este vorba despre decizia luată, vineri, de Tribunalul București privind suspendarea recuperării prejudiciului de 60 de milioane de euro în dosarul lui Dan Voiculescu, soluționat cu condamnarea definitivă a acestuia la 10 ani de închisoare. 

Deși poate fi atacată cu apel de DNA, decizia este cel puțin revoltătoare și arată, așa cum a subliniat într-o declarație pentru Epoch Times România, acapararea statului de către grupările infracționale politico-economice, și Camlia Camelia Bogdan, judecătoarea care a condus completul de la Curtea de Apel București ce a pronunțat condamnarea la zece ani de închisoare în cazul lui Voiculescu și care, ulterior, a fost exclusă din magistratură. 

Camelia Bogdan a subliniat că măsura dispusă de Tribunalul  Bucureşti nu doar înfrânge autoritatea de lucru judecat a unei decizii definitive care a trecut cu brio „testul CEDO”, ci reprezintă și un „semnal manifest al disoluţiei Statului de Drept în România”. 

Fosta judecătoare l-a invocat în acest context pe reputatul  politolog american Francis Fukuyama care opina, în 2021, că România nu are ce căuta în UE atâta timp cât rămâne o ţară care permite „persecuţiile cleptocraţilor şi ale serviciilor secrete, continuatorii de drept ai fostei Securităţi, împotriva magistraţilor specializaţi în combaterea cauzelor de corupţie”. 

„Devine redundant să afirm că România, o pandemie a kleptocraţilor, îşi răscumpără infractorii. Măsura dispusă de Tribunalul  Bucureşti înfrânge autoritatea de lucru judecat al unei decizii definitive, decizie prin care am patentat în România standardele de confiscare a produsului infracţiunii de la terţi. De menţionat că în paragraful 6 al deciziei pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Voiculescu v. România (cauzele no. 493/15) and Camelia Rodica Voiculescu and others v.România (nos. 502/15, 1559/15, 2836/15, and 2839/15), Curtea a evidenţiat că 'la 8 august 2014, Curtea de Apel  Bucureşti a pronunţat decizia definitivă în cauză. Instanţa a menţinut condamnările inculpaţilor într-o decizie motivată pe larg de 225 pagini, în care toate probele – inclusiv rapoarte ale experţilor, înscrisuri şi numeroase declaraţii ale martorilor – erau examinate cu atenţie. În plus, în baza probelor şi a argumentelor prezentate în faţa sa, instanţa a menţinut măsura sechestrului dispusă în cauză, considerând că prin instituirea sechestrului asupra produselor directe ale infracţiunii, precum în prezenta procedură, sunt respectate pe deplin dispoziţiile legislaţiei penale şi ale Constituţiei.'

Profesionalismul judecătorilor care au pronunţat decizia ICA (în completul prezidat de mine la Curtea de Apel  Bucureşti ) a trecut testul CEDO, şi nu există o mai mare satisfacţie pentru un judecător ca rezultatul muncii sale în materia recuperării produsului infracţiunii să se impună cu titlu de standard în materie. (…)

Banii furaţi de infractori sunt ai societăţii române, iar eu nu am lăsat confiscările pe hârtie ci am dispus sechestre pentru garantarea eficacităţii ordinelor de confiscare. Nu există nicio scuză că produsele infracţiunii nu sunt recuperate de autorităţile din România, mai ales că în România, cu mici excepţii, se fură la vedere.

Faptul că se suspendă executarea nu are vreo semnificaţie practică, deoarece autorităţile române nu mai intenţionau oricum să mai recupereze vreun cent de la domnul DAN VOICULESCU, deşi măsurile de siguranţă nu se prescriu. Nici spălarea banilor cu caracter autonom derivând din delapidarea banilor fostei SECURITATI PRIN CRESCENT, a cărui procură a rămas la domnul DAN VOICULESCU până la condamnarea definitivă, nu se prescrie, deoarece spălarea are loc în formă continuă din 1990 până în prezent.

Prof. Francis Fukuyama a precizat pentru Demdigest că o ţară în care persecuţiile cleptocraţilor şi ale serviciilor secrete, continuatorii de drept ai fostei Securităţi, împotriva magistraţilor specializaţi în combaterea cauzelor de corupţie nu are ce căuta în Uniunea Europeană. Am depus acest articol şi la Curtea Constituţională, în vederea urgentării dosarului nr.1374d/2022, justificând în acelaşi timp şi necesitatea respectării standardelor dreptului la un proces echitabil, de către judecătorii forului de contencios constituţional, printre care figurează domnul judecător Gheorge Stan, fost reprezentant legal al Inspecţiei Judiciare, cel care a avizat pentru legalitate Protocolul dintre SRI şi IJ pentru excluderea mea din magistratură.

Suspendarea executării unei decizii definitive în materia spălării banilor este într-adevăr un semnal manifest al disoluţiei Statului de Drept în România, stat care doreşte şi ai cărui cetăţeni oneşti merită aderarea la OCDE. Mă bucur că DNA are un termen de contestare a suspendării măsurii, însă eu oricum nu voi ezita să solicit daune punitive în noul proces intentat la CEDO, la nivel internaţional evocându-se necesitatea unor remedii mai puternice pentru compensarea victimelor infracţiunilor de corupţie", a declarat Camelia Bogdan pentru Epoch Times. Opinia sa poate fi citită integral AICI

În 2023, Sunmedia scria că judecătoarea Camelia Bogdan este unul dintre experții internaționali care pun bazele, în SUA, a Curții Internaționale Anticorupție. Un proiect susținut nu doar de specialiști în domeniul justiției, ci și de mai mulți șefi de state și de guverne din țări occidentale.

Camelia Bogdan afirma, la vremea respectivă, că intenționează să obțină cetățenia americană, pentru a putea profesa în anumite domenii în SUA, țară în care locuiește de mai mulți ani. Totuși, ea nu a abandonat nicio clipă ideea de a revenit în magistratura din România.

Printre dosarele importante pe care le-a judecat este și cel privind privatizarea frauduloasa a ICA, în care Dan Voiculescu a primit zece ani de închisoare. În același dosar, Camelia Bogdan a dispus pedepse cu închisoare pentru Gheorghe Mencinicopschi, fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, Corneliu Popa, fost director al Agenţiei Domeniilor Statului, fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, Jean Cătălin Sandu, fostul şef al Direcţiei Juridice de la Agenția Domeniilor Statului, Vlad Nicolae Săvulescu, fostul şef al Direcţiei de Privatizare a ADS și pentru Flavius Adrian Pop, şef de serviciu în ADS. Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Petre Alexandru, Vica Ene şi Grigore Marinescu au primit condamnări cu suspendare. 

Un alt dosar greu în care s-a remarcat a fost cel al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Atunci, judecătoarea a constatat că certificatul medical prezentat de avocații acestuia era semnat de un medic ginecolog.

De asemenea, Camelia Bogdan a făcut parte, la un moment dat, și din completul care a judecat dosarul Loteria 1, unde era inculpat George Copos. 

Alte cazuri celebre care au ajuns pe biroul Cameliei Bogdan sunt Rafo-Carom în care a fost condamnat omul de afaceri Marian Iancu și Dosarul Transferurilor. Acesta din urmă a vizat nereguli în transferurile unor fotbaliști români în străinătate. Au fost condamnați cu închisoare opt persoane celebre: George Copos, Mihai Stoica, Gică Popescu, Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu.

Un complet de cinci judecători de la Curtea Supremă a decis definitiv, în 2022, excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan, la capătul a patru ani de procese.

Hotărârea a fost luată în baza unui raport al Inspecţiei Judiciare în care Camelia Bogdan era acuzată că nu a respectat dispoziţiile privind distribuirea aleatorie a cauzelor, pe vremea când era judecătoare la Secţia penală a Curţii de Apel Bucureşti.

Conform Inspecţiei Judiciare, Camelia Bogdan ar fi primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care iniţial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu. După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizaţi fiind şi notarul Jean Aurel Andrei, soţul Laurei Andrei, la acea vreme preşedinte al Tribunalului Bucureşti. Este vorba despre dosarul în care Jean Aurel Andrei era inculpat alături de Radu Mazăre pentru retrocedări ilegale de terenuri în Mamaia.

Camelia Bogdan mai primise o decizie de excludere din partea CSM în februarie 2017, dar care a fost anulată în instanţă.