Discuția serioasă este despre toate fondurile alocate Republicii Moldova, nu doar despre fondurile USAID, ci și despre finanțările din România și UE, despre modul în care au fost cheltuiți banii și care au fost efectele. De exemplu vedem că un ONG a primit la sfârșitul anului trecut 153.000 de dolari care ar fi fost cheltuiți pentru susținerea orientării pro-europene sau ceva de genul. Efectul s-a văzut la referendumul de anul trecut și orice finanțator întreg la cap se întreabă pe ce sunt cheltuiți banii lui de fapt.
Și întrebarea cheie este: care ar fi fost rezultatul referendumului de la Chișinău fără toți banii investiți din afară în susținerea orientării pro-europene? În acest moment reacția generală de la Chișinău este că trebuie trimiși și mai mulți bani - însă nimeni nu vrea să audă de un audit, o analiză a modului în care au fost cheltuiți acești bani și care au fost efectele. Discuția a luat-o razna spre o zonă de atacuri la persoană și indignări teatrale. Un zgomot de fond menit să acopere esența problemei: s-au cheltuit foarte mulți bani cu efecte minime.
Și în loc să avem o analiză serioasă (poate au fost finanțate proiecte ineficiente? poate o parte din bani au fost cheltuiți în afara proiectelor? ce a fost greșit în toată această finanțare?) trebuie să ne mulțumim cu niște isterii fără cap și fără coadă. Iar concluzia impusă în urma acestor isterii publice este că trebuie trimiși și mai mulți bani - fără să se schimbe ceva.