Pe zi ce trece, ucrainenii și limba ucraineană devin tot mai indezirabile în teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă. Deși sunt la ei acasă, ucrainenii sunt persecutați pentru orice îndrăzneală, cât de mică, de a-și afirma identitatea etnică.
Ocupanții ruși comit un adevărat genocid identitar în Ucraina ocupată, unul demn de secolul al-XX-lea, atunci când Rusia bolșevică, și apoi stalinistă, mutila culturi naționale și deznaționaliza în masă popoare întregi pe care le ocupa. Dacă nu ați cercetat sau aflat despre ororile rusificării și deznaționalizării comise de URSS, crimele identitare comise de Rusia în părțile ocupate ale Khersonului, Zaporizhzhiei, Luhanskului, Donbassului, dar și Crimeii vă pot servi drept o introducere asupra a ceea ce a fost, și ceea ce reprezintă Rusia în prezent.
Într-un răspuns oferit pentru Podul.ro, șeful pseudo-administrației ruse din Berdianskul ocupat – nimeni altul decât colaboraționistul rusofil și trădătorul de patrie ucrainean Oleksandr Saulenko (condamnat în contumacie pe teritoriul constitutional al Ucrainei / foto deschidere) – a declarat, cu referire la ELIMINAREA tuturor panourilor publicitare și informative în limba ucraineană din oraș că, “în conformitate cu Legea privind limba de stat din Federația Rusă, limba rusă este limba obligatorie pentru afișarea oricăror anunțuri publice”.
Vă prezentăm, mai jos (inclusiv foto), răspunsul pseudo-administrației ruse din Berdianskul ocupat:
“În conformitate cu partea 1 a articolului 68 din Constituția Federației Ruse, limba de stat a Federației Ruse pe întregul ei teritoriu este limba rusă. Federația Rusă garantează tuturor popoarelor sale dreptul la păstrarea limbii materne, crearea condițiilor pentru învățarea și dezvoltarea ei. În conformitate cu punctul 10 din partea 1. 1 al articolului 3 din Legea Federală din 01.06.2005 N 53-FZ “Cu privire la limba de stat a Federației Ruse” (denumită în continuare “Legea privind limba de stat”), limba rusă trebuie să fie utilizată în publicitate, cu alte cuvinte informația publicitară pe teritoriul Federației Ruse trebuie să se facă în limba rusă”.
Deși se ascund în spatele unor vagi noțiuni și prevederi din Constituția și legile Federației Ruse, aplicarea acestora în teritoriile ucrainene ocupate fiind la fel de ilegală ca și prezența acolo a armatei rusești invadatoare, ocupanții din Berdiansk. în frunte cu numitul Saulenko, de fapt, se contrazic pe ei înșiși. Odată ce Saulenko a ordonat ștergerea a tot ce aduce aminte de Ucraina, limba ucraineană și identitatea ucraineană, despre ce fel de “garanții tuturor popoarelor la păstrarea limbii materne, și crearea condițiilor pentru învățarea și dezvoltarea ei” poate fi vorba?!
Intențiile Rusiei în acest război de ocupație nu au fost de a veni în Ucraina și de a afirma “caracterul apropiat” al limbii și culturii ucrainene cu limba și cultura rusă ca moșteniri culturale est-slave (teoria “popoarelor frățești”), așa cum strigă din toți plămânii propagandiștii de la Moscova, ci adevăratul obiectiv al Rusiei este acela de a distruge și de a interzice tot ce este ucrainean, în mod special limba. În acest sens, Rusia îi persecută crunt pe toți ucrainenii aflați sub ocupație rusească care îndrăznesc să facă uz de aceasta, adică să-și vorbească limba maternă.
Amintim că și în timpul URSS rușii debitau despre așa-zise ”relații istorice frățești” între ruși și alte popoare slave, în timp ce le limitau sau interziceau dreptul propriu-zis la folosirea limbii naționale, această politică culminând în final cu rusificarea în masă așa cum s-a întâmplat cu Belarusul, Kazachstanul și parțial cu Ucraina (detalii AICI).
Colaboraționistul rusofil și trădătorul de patrie ucrainean Oleksandr Saulenko a fost condamnat în contumacie, în martie anul trecut, de către un tribunal ucrainean. Ofițeri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei în regiunea Zaporizhzhia au adus dovezi ale infracțiunilor legate de colaboraționism ale lui Saulenko, care din primele zile ale invaziei rusești la scară largă și-a oferit voluntar “serviciile” ocupanților ruși.
Potrivit SBU, chiar înainte de invazia la scară largă, Saulenko a condus filiala locală a partidului interzis Uniunea Forțelor de Stânga, exprimându-și public convingerile pro-rusești (detalii AICI).
“Serviciul de Securitate a adunat dovezi incontestabile ale cooperării voluntare cu inamicul de către șeful administrației de ocupație din Berdiansk, Oleksandr Saulenko. Pe baza materialelor serviciului secret ucrainean, instanța l-a condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare cu confiscarea bunurilor. După ocuparea orașului Berdiansk, Saulenko a fost unul dintre primii care au sprijinit invadatorii și le-a oferit ajutorul său în războiul împotriva Ucrainei. Ulterior, el a devenit parte a cercului apropiat al trădătorului Vladimir Saldo (așa-zis “guvernator” al Hersonului), care ulterior a contribuit direct la numirea sa ca șef al organului de ocupație.
De asemenea, colaboraționistul a luat parte activă la organizarea unui referendum fals și la organizarea unor evenimente “solemne” dedicate “Zilei Rusiei” pe teritoriul temporar ocupat al districtului Berdiansk. În plus, el a semnat public un așa-numit acord de cooperare cu administrația regiunii ruse Tver. Pe baza probelor colectate de SBU, instanța l-a găsit vinovat în temeiul părții 2 din articolul 111 (înaltă trădare) și al părții 5 din articolul 111-1 (activitate colaboraționistă)”, se arată într-un comunicat al SBU.
Dincolo de cele expuse mai sus, din poziția de șef al așa-zisei administrații locale, colaboraționistul a îndeplinit sarcina inamicului de a transfera întreprinderile locale către proprietarii monopolurilor rusești și de a transfera economia orașului la cheremul țării agresoare.
Potrivit SBU, se iau măsuri aplicate pentru aducerea lui Saulenko în fața justiției, unde să fie tras la răspundere pentru crimele sale împotriva Ucrainei.