Războiul din Ucraina, valul de populism cu care se confruntă Europa și dificultatea de a construi majorități au determinat o scădere dramatică a standardelor în materie de corupție (și nu numai) la nivelul Uniunii Europene care, în urmă cu 6-7 ani, era profund indignată de acuzațiile oarecum similare cu cele care vizează astăzi PSD.
Cea mai recentă lovitură de imagine și integritate la nivelul UE, din perspectiva exigențelor față de România, este validarea pesedistei Roxana Mînzatu de către Parlamentul European – condus de Roberta Metsola, politiciana care susținea vocal protestele anti-PSD din 2017-2019 și avea declarații publice tăioase la adresa guvernelor PSD din acea perioadă – în funcția de comisar european cu portofoliu „relevant” și vicepreședinte al Comisiei Europene, deși presa de investigații din România o acuză de comiterea unor ilegalități în orașul natal, Brașov. PODUL a scris AICI.
Roberta Metsola a tăcut jenant.
De fapt, de la începutul războiului din Ucraina, UE nu a mai avut nicio observație notabilă față de asaltul politic dezlănțuit asupra justiției din România. Ba mult mult a decis și ridicarea MCV-ului, în 2022, într-un moment critic pentru independența justiției (vezi cazul de kompromat împotriva Emiliei Șercan și controversatele decizii ale organelor de anchetă și judecată în cazul plagiatului lui Nicolae Ciucă, anterioare deciziei UE, care au arătat o imixtiune gravă a politicului în actul de justiție). Iar de atunci lucrurile s-au degradat constant astfel că astăzi niciun organ de cercetare nu pare să se autosesizeze în cazul investigațiilor de presă care îl vizează pe Ciolacu, iar dosarul Nordis de la DIICOT este ținut la sertar ca să nu dăuneze imaginii premierului candidat la președinție. Și nu există nicio reacție de la Bruxelles.
Mînzatu din partidul cel mai corupt din România (dacă nu chiar din Europa) va deține, așadar, postul de vicepreședintă a Comisiei Europene pentru Oameni, Competențe și Pregătire.
O primă reacție a venit din partea șefului său pe linie de PSD, Marcel Ciolacu, vizat și el de acuzații grave de corupție, care le-a reproșat unora dintre europarlamentarii români că nu au susținut candidatura pesedistei.
„Parlamentul European a validat-o pe doamna Roxana Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene și cu un portofoliu relevant de comisar european.
Este încă un pas important pentru creșterea profilului țării noastre la nivelul Uniunii Europene.
Din păcate, unii din țară au uitat că la Bruxelles suntem toți români, că trebuie să tragem pentru România indiferent de ideologie și au încercat să blocheze această candidatură pentru calcule politice personale de campanie.
Roxana este un profesionist desăvârșit și va face cinste României! Felicitări și mult succes!”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Jurnalistul Cristian Andrei, de la snoop.ro, cel care a expus ilegalitățile Roxanei Mînzatu a reacționat și el:
„Poliția din Brașov a fost, luni, la casa Roxanei Mînzatu să verifice cum și-a extins locuința în 2011 fără avizul obligatoriu de la Direcția pentru Cultură.
Polițiștii au rămas la poartă pentru că familia Mînzatu nu era acasă, nici vecinii nu erau acasă.
Ilegalitatea urmează să fie constatată cu altă ocazie, când familia Mînzatu dorește să le deschidă.
De două săptămâni, de când a apărut prima investigație Snoop.ro despre casa Roxanei Mînzatu, europarlamentara nu a reușit să demonstreze cum și-a construit casa: unde este avizul obligatoriu pe care orice cetățean care construiește în centrul istoric al Brașovului trebuie să îl aibă.
Atenție: Avizul era obligatoriu și dacă imobilul nu era monument istoric. Roxana Mînzatu a construit fără să respecte legea. (vezi legea 422/2001, articolul 24)
Mare lucru, au spus unii. E o casă mică de 131 mp în centrul Brașovului, extinsă ilegal. Facem o dramă din asta?
Astăzi, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au bătut palma pentru ca toți candidații propuși pentru vicepreședinte ai Comisiei Europene să fie votați. A fost o înțelegere politică pentru stabilitate.
Printre ei și Roxana Mînzatu (PSD), propusă de guvernul Ciolacu.
Ultima decizie a arătat, încă o dată, că politicienii sunt mai presus de lege. Sunt dintr-o categorie aparte, în care legea li se aplică cu moderație și înțelegere.
Comisarul european Mînzatu s-a victimizat că a stat într-o casă de doar 60 mp. Dar cine cumpără în centrul Brașovului cu 17.000 de euro, în rate pe 10 ani?
60 mp este, cred, peste media apartamentelor cu două camere din orice oraș din România.
România a propus prin PSD un astfel de model în UE.”