Nici vulturii nu mai au curaj să zboare pe deasupra Ucrainei. Maiestuoasele păsări de pradă și-au schimbat rutele de migrație pentru a evita războiul

Vulturii și-au schimbat rutele de migrație prin Ucraina pentru a evita luptele și pentru că habitatele lor au fost cel mai probabil deteriorate sau distruse de război, spun oamenii de știință din Marea Britanie, citați de BBC.

Cercetătorii apreciază că acvilele cu pete mari au ocolit pericolele, inclusiv tirurile de artilerie, avioanele și tancurile, precum și concentrările mari de trupe.

Maiestuoasele păsări de pradă zboară prin Ucraina, în fiecare primăvară, în drumul lor din Grecia și Sudd - o mare zonă mlăștinoasă din Sudanul de Sud - către locurile de reproducere din Belarus.

Cercetătorii au studiat datele GPS ale păsărilor înregistrate în lunile de după invazia din februarie 2022, o perioadă de lupte grele în nordul  Ucrainei, când Rusia a încercat să cucerească Kievul prin trimiterea de trupe din Belarus spre sud.

Cercetătorii de la Universitatea Estoniană de Științe ale Vieții și de la British Trust for Ornithology și-au prezentat făcut publice concluziile în revista Current Biology.

„Războiul din Ucraina a avut un impact devastator asupra oamenilor și a mediului. Descoperirile noastre oferă o fereastră rară asupra modului în care conflictele afectează fauna sălbatică", a arătat autorul principal Charlie Russell, cercetător la Universitatea East Anglia.

Clasificată ca specie vulnerabilă, acvila țipătoare mare (Aquila clanga) este o pasăre de pradă mare, de culoare maronie.

Cercetătorii au început să o urmărească cu ajutorul dispozitivelor de localizare GPS în 2017, dar nu se așteptau să o monitorizeze printr-o zonă de conflict activ cinci ani mai târziu.

Constatările savanților indică faptul că păsările din această specie au făcut mari abateri de la traseele pe care le parcurgeau anterior invaziei rusești. De asemenea, au petrecut mai puțin timp în locurile obișnuite de refacere din Ucraina sau le-au evitat complet. Pentru păsările migratoare, locurile de popas sunt locuri esențiale pentru a obține hrană, apă și adăpost.

Ca urmare, au călătorit mai mult, aproximativ 85 km (52 mile) în plus în medie.

Aceste schimbări au întârziat sosirea păsărilor la locurile de reproducere și probabil au determinat un consum sporit de energie, cu efecte dăunătoare pentru specia ocrotită. 

„Pentru o specie vulnerabilă ca aceasta, orice lucru care perturbă performanțele de reproducere este o problemă majoră. În calitate de biolog de conservare, te îngrijorează acest lucru într-un mod masiv”, a a declarat Dr. Jim Reynolds, profesor asistent de ornitologie și conservare a animalelor la Universitatea din Birmingham.