În 1997, presa relata că Marinel Burduja era „căutat pentru un prejudiciu de 11 milioane de mărci germane” adus Bancorex. Bancherul aprobase finanțarea generoasă a unei societăți, iar conducerea Bancorex consideră gestul acestuia „o fraudă de proporții” / Firma finanțată de Burduja nu a restituit niciodată împrumutul obținut

În 1997, presa scria despre Marinel Burduja, tatăl politicianului liberal Sebastian Burduja și fost vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior (Bancorex) a cărui implicare în devalizarea băncii a fost adesea invocată în ultimii ani în spațiul public, că “este căutat pentru un prejudiciu de 11 milioane de mărci!”.

Potrivit publicației “Monitorul de Roman”, Burduja angajase “Bancorex într-o afacere ce s-a dovedit o fraudă de proporții, banca fiind obligată să onoreze pe plan extern o datorie de 11 milioane de mărci germane”, după ce a aprobat proiectul de finanțare a societății “MBM Construct ’95”. (…) Deși banca a sesizat IGP, cercetările trenează, iar Marinel Burduja nu este de găsit”. Vezi captură jos!

Colapsul din 1997 al Bancorex a creat prejudicii de 2,4 miliarde de dolari, la vremea respectivă 8% din PIB-ul României.

Societatea finanțată cu aprobarea lui Marinel Burduja, MBM Construct 95, apărea la poziția 58 și într-o „Situație a debitorilor preluați de la Banca Română de Comerţ Exterior BANCOREX SA ce figurează la data de 02.10.2006 cu obligaţii de plată către AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului)”, cu o datorie de 5,8 milioane de dolari (sursa Săptămâna Financiară care a publicat, în aprilie 2024, un istoric amplu al devalizării Bancorex. Detalii AICI).

Despre MBM Construct 95 vorbește și o dezvăluire făcută pe blogul lui Mihai Craiu*: „Firmele MBM Construct ’95 sa şi Acord Invest sa, în care Şerbănescu şi Bobic erau asociaţi, au luat de la Bancorex, conform unor rapoarte, cea. 20 milioane de dolari, ca şi alte firme, asociate mai mult sau mai puţin justificat cu numele lui Bobic, ca Freedom Star (15 milioane de dolari) şi Prima TV (în asociere cu Cristian Burci).”

Este vorba despre omul de afaceri infractor Costel Bobic (care a derulat unele din cele mai controversate afaceri în anii 90-2000, sub protecția Securității și SRI) și generalul Gheorghe Șerbănescu, deconspirat ca ofiţer DIE de către fostul şef al spionajului din vremea lui Ceauşescu, Mihai Pacepa, care a arătat că acesta era ofiţer în spionajul extern al României şi agent de legătură cu Organizaţia de Eliberare a Palestinei, condusă de Yasser Arafat, sau că Şerbănescu a fost implicat în „pedepsirea” Monicăi Lovinescu, pentru criticile la adresa regimului lui Nicolae Ceauşescu la postul de radio Europa Liberă. După 1990, Gheorghe Şerbănescu a ajuns ambasador în Kuweit, apoi s-a dedicat afacerilor. Mai multe detalii AICI

*Mihai Craiu este în prezent om de afaceri, dar în trecut a lucrat pentru trustul Intact al lui Dan Voiculescu (director al Jurnalului Național și Săptămâna Financiară), dezvăluind, în urmă cu peste un deceniu, că „Varanul” lua milioane de euro de la diverși oameni de afaceri care nu voiau să fie denigrați de publicații și televiziunile acestuia. Cazul care făcea vâlvă prin 2014 a rămas...ca-n gară. Adică puțină agitație la vremea respectivă, apoi lumea l-a dat uitării, iar anchetatorii nu au mai vorbit despre el.

Lucian Isar, soțul Alinei Gorghiu (ministrul Justiției), în prezent director în cadrul EBRD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), arăta, într-o analiză de acum câțiva ani, cum au achitat românii, unii fără ca măcar să aibă habar, o taxă de solidaritate pentru devalizarea Bancorex:

„Unii poate nu ştiu, dar toţi cei care au alimentat la pompă după anul 2000, inclusiv în anii de criză 2009-2010 au achitat şi o taxă de solidaritate pentru devalizarea Bancorex. În fapt, este vorba de taxă de un cent/litru pentru acoperirea prejudiciului creat în urma falimentului fostei bănci de comerţ exterior, Bancorex.

„Tunurile de la Bancorex“ au fost trecute cu vederea și înainte și după „eveniment”, iar aceleași personaje operează în liniște, în libertate și în timpul prezent.

Taxa de solidaritate a fost o taxă explicită, aplicată la toți cei care cumpărau benzină pentru a acoperi fraudele celor puțini care au avut acces la Bancorex și, desigur, a celor care au îngăduit un asemenea jaf. Deși taxa de solidaritate Bancorex este o taxă „pe față”, cei care au proiectat-o și aprobat-o au ascuns-o într-o zonă puțin accesibilă publicului larg. Componența prețului la pompă nu este un element transparent și cunoscut de toți cetățenii români interesați or afectați de o asemenea taxă, mai ales dacă este plătită pentru o perioadă de timp atât de mare”. 

Recent, Sebastian Burduja, candidat din partea PNL la Primăria Capitalei, a negat vehement orice rol al tatălui său în devalizarea Bancorex. „Probabil ați auzit atâtea încercări prin care unii și alții au vrut să lipească această etichetă de mine. Se leagă, bineînțeles, de tatăl meu, Marinel Burduja, și rostogolesc o știre falsă pe care vreau să o lămuresc odată pentru totdeauna.

În 1992 tatăl meu a deschis o sucursală a Băncii Române de Comerț Exterior la Piatra Neamț. Această bancă a devenit ulterior, într-adevăr, Bancorex. În 1994 pentru că sucursala mergea foarte bine la Piatra Neamț, a fost promovat vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior, într-un board de șapte persoane. Doi ani mai târziu, în 1996, a fost dat afară de conducerea băncii de la acea vreme pentru că s-a împotrivit abuzurilor. Nu a vrut să semneze niciun fel de credit neperformant, niciun un fel de document care nu era în regulă. Ulterior, Bancorex s-a prăbușit în 1999, trei ani mai târziu.

Este adevărat, eu l-am făcut celebru pe tatăl meu, pentru că înainte de a intra în politică, nimeni nu scria nimic rău de Marinel Burduja. Și întotdeauna a fost și rămâne un bacher foarte respectat. De altfel, după ce a fost dat afară, a fost un an foarte greu pentru familia noastră. Abia în 1997 s-a angajat vicepreședinte la Creditanstalt, o mare bancă austriacă. Apoi, după doi ani, vicepreședinte la ABN Amro, o mare bancă olandeză și după încă doi ani vicepreședinte și mai apoi prim-vicepreședinte la Raiffeisen, banca pe care o știți cu toți. A stat 10-12 ani în poziția asta. A ajutat foarte multă lume, companii românești, business-uri, antreprenori la început de drum.

Îmi iubesc tatăl. Sunt convins că este un om corect.Asta-i reputația lui față de toți cei care au lucrat cu el, față de toți cei care-l cunosc. Așa că, pentru mine, ce contează cu adevărat e adevărul înainte de toate. Și știu că și pentru dumneavoastră. Așa că nu vă lăsați păcăliți. Și ca persoană publică întotdeauna voi răspunde la orice întrebare publică. Oricât de mult ar durea că tatăl meu e vizat de o campanie de denigrare, care n-are alt obiectiv decât să vă influențeze pe dumneavoastră să nu îmi acordați încrederea sau votul”, a precizat Sebastian Burduja zilele trecute, într-o filmare postată pe pagina sa oficială  de Facebook.