Profesorul, diplomatul și istoricul Armand Goșu punctează faptul că România, și implicit Ministerul Afacerilor Externe de la București, au carențe grave în privința cunoașterii și implicării în afacerile din spațiul ex-sovietic.
Potrivit lui Goșu, statul român nu doar că nu are nicio viziune asupra strategiei sale în ceea ce privește Rusia, dar e și lipsit de expertiza necesară pentru a elabora așa ceva (detalii AICI).
Goșu a amintit că, odinioară, pe când era consilier al ministrului de Externe, Theodor Baconschi, a fost singurul angajat al Ministerului Afacerilor Externe care se ocupa de probleme ale spațiului post-sovietic. Acest post a fost creat la sosirea sa și s-a desființat după plecarea de la minister, nemafiind ocupat de nimeni, deși problematica Rusiei și a spațiului ex-sovietic e de o maximă importanță pentru existența statului român, mai ales că din aceasta face parte volens nolens și Basarabia noastră.
Goșu a explicat că România are în mod tradițional o problemă în a cunoaște la nivel instituțional, academic și organizat, ce se întâmplă în spațiul fostului imperiu rus. Nici înainte de 1900, nici după aceea România nu a avut experți pregătiți sistematic de instituții.
În condițiile României, soluția cea mai fiabilă, rentabilă și mai la îndemână pentru a schimba definitiv paradigma în materie de Rusia și spațiu ex-sovietic este apelarea la basarabeni. Ei sunt românii care stăpânesc cel mai bine acest spațiu, un lucru cât se poate de firesc având în vedere istoria lor complicată și interacțiunile mai mult sau mai puțin forțate cu civilizația și cultura slavă și rusească.
Este paradoxal că Ministerul Afacerilor Externe de la București nu s-a gândit serios la acest lucru, asta deși avem români-basarabeni foarte bine pregătiți, cu studii atât în Republica Moldova, România, cât și în Ucraina, sau chiar Rusia (fără a fi pro-ruși). Pe de altă parte, specialiștii basarabeni care și-au obținut cetățenia română ar trebui să ia în calcul varianta de a face în primul rând o carieră diplomatică în România (legislațiile celor 2 state românești nu îi împiedică să o facă și într-un stat și în altul, cu excepția unui cumul concomitent), unde oportunitățile și standardele sunt mult mai înalte decât în Basarabia noastră.
Totodată, România ar trebui să fie mult mai prezentă și implicată în afacerile din spațiul ex-sovietic, inclusiv zona Baltică, Caucaz și Asia Centrală. Avem nevoie de întărirea parteneriatelor existente, dar și de crearea unor parteneriate noi, în beneficiul și interesul tuturor părților.
Statele de acolo au nevoie mai mult ca niciodată de sprijin și ajutor occidental pentru a face față presiunilor și ingerințelor Rusiei, frânelor puse de aceasta în dezvoltarea democrației, a economiei, statului de drept și drepturile omului. Scoaterea popoarele ex-sovietice din ghearele Rusiei genocidare (nimeni NU mai trebuie abandonat!) ar trebui să fie o prioritate pentru SUA, UE, dar și pentru România, una la fel de mare cum este pentru noi sprijinea Ucrainei și a Basarabiei noastre.