Activistul Valeriu Nicolae atrage atenția, în emisiunea dedicată candidaturii pentru primăria București a „tehnocratului” PSD PNL Cătălin Cîrstoiu, că fulminanta și precocea carieră a acestuia în sistemul sanitar are mare legătură cu conexiunile politice și de Securitate ale tatălui său, Ion Cîrstoiu, ieșit din lumina reflectoarelor în anii 2010, dar care, anterior, ocupase funcții importante (de-a lungul deceniilor 1990-2000), poziții din care a ajutat la consolidarea puterii neocomuniste a lui Ion Iliescu și s-a îmbogățit fabulos.
Fost prefect de Argeș, Cîrstoiu senior, astăzi în vârstă de 76 de ani, a fost indicat, inclusiv de un lider al minerilor de la acel moment, drept pion important în prima mineriadă sângeroasă din 13-15 iunie 1990, când protestul anticomunist de la Piața Universității a fost zdrobit într-un mod extrem de brutal. De asemenea, liderii opoziției au fost bătuți, umiliți și denigrați, iar în România s-a instaurat „democrația originală” din catacombele căreia nu am reușit să mai ieșim nici până în ziua de azi.
Deplasarea forțelor de ordine și a minerilor din Argeș la București s-a făcut cu autobuze puse la dispoziție de Întreprinderea de Transport Argeș (ITA), societate condusă la acea vreme de Ion Cîrstoiu, devenit ulterior parlamentar și prefect de Argeș, scria publicația jurnaluldearges.ro.
Ion Darie, la acea vremea căpitan de poliție și șef al Biroului Pază și Ordine din Poliția Pitești, a afirmat că „în autobuzele cu care se plecase la București erau echipamente de miner și bâte”. La rândul său, fostul sindicalist Ion Olteanu, fost lider al minerilor de la Câmpulung, a afirmat că „lângă Pitești, la Podul Viilor, am fost așteptați de prefectul Olteanu, de directorul Cîrstoiu de la ITA și de Poliție”. Detalii AICI.
Presa din Argeș e încă plină de articole și dezvăluiri despre viața, cariera, bogăția lui Ion Cîrstoiu și controverele care l-au însoțit în toată activitatea politică. Detalii mai jos .
Ce spune Valeriu Nicolae în investigația sa:
„Taică-su lui Cîrstoiu a făcut ASE și o post universitară tot la ASE, zice el. Un curs numit Organizarea și conducerea unităților economice. Problemă mare aici: cursul nu a fost la ASE, ci la Academia Ștefan Gheorghiu, locul ăla unde erau pregătiți cei mai importanți comuniști turnători. Probabail, omul e amnezic, am zis să punem noi cursul ăla predat la Ștefan Gheorghiu să-și reamintească. Da, tatăl lui Cîrstoiu, la 40 de ani, era indiscutabil unul dintre cei mai importanți comuniști din Argeș, care imediat după Revoluție a ajuns primarul Piteștiului. Nu a fost făcătura Securității (ironic, n.red), cum nici numirea lui pe poziția de prefect de Argeș nu a avut nicio legătură cu structurile fostei Securități. (…) Și cum devine Băsescu, turnător la Securitate și ministru al Transporturilor în timpul unui guvern controlat de Securitate, nașul fiului lui Gică Nimeni, cum pretinde propunerea la Primăria PSD-ului. PSD-ul, măi, inamicul pe viață al lui Băsescu. Cum? Că sigur fiul era în facultate când s-a căsătorit, deci sigur-sigur a fost tac-su care a rezolvat nășia. Și cum se facă că în momentul în care Băsescu câștigă alegerile îl face prefect la Argeș pe același economist amărât, fără influență, Cîrstoiu senior?
Fost direct al unei întreprinderi comuniste de importanță strategică, probabilitatea ca Ion Cîrstoiu să nu fi avut legături cu Securitatea este practic zero. Mai clar, propunerea PSD PNL pentru București este fiul unuia dintre cei mai importanți comuniști din Argeș. Tatăl lui apare în scandalul permiselor auto de la Pitești (unde era prefect), locul unde Piedone și-a luat cinci categorii de permis într-o singură zi. (…) Tatăl domniei sale a fost cel care, conform presei, a furnizat bâte pentru mineri. Deci liberalii propun la primărie pe fiul unuia care a ajutat cu bâte minerii…băi, ce jeg a ajuns și partidul ăsta!”, afirmă Valeriu Nicolae. arătând că foarte posibil fiul îi seamănă tatălui având în vedere propriile afirmații.
„Cinstit, modelul meu în viața aceasta a fost tata”, s-a confesat candidatul Cătălin Cîrstoiu, recent, la RTV, într-o emisiune realizată de Victor Ciutacu. VIDEO mai jos!
„Ion Cîrstoiu a fost asociat în afaceri cu Rizescu Gheorghe, senator, subprefect de Argeș, un traseist ingrozitor cu o carieră foarte solidă în timpul comunismului și membru al partidului turnătorului la Securitate Dan Voiculescu. Proababilitea ca Rizescu să nu fi avut legături foarte solide cu Securitatea este și ea infimă. Ambii au făcut parte dintr-o comisie parlamentară care a investigat corupția de la începutul anilor 1990 când s-au dat cele mai importante tunuri (…) La vremea la care tatăl ne explica cât de bine sunt dotate spitalele și cum e cu corupția, fiul era ditamai directorul la cel mai important spital din România”. VEZI video integral mai jos!
Universul Argeșean a făcut un bilanț al carierei politice de peste 20 de ani a lui Ion Cîrstoiu, în 2012, când „cel mai longeviv politician” de pe acele meleaguri a rămas fără fără nicio funcție, arătând legăturile cu sângeroasa mineriadă din iunie 1990, fabuloasele acumulări imobiliare ale familiei Cîrstoiu, dar și implicarea prefectului în mega dosarul de corupție cunoscut generic drept „Dosarul Permiselor Auto”.
„După 20 de ani, timp în care a fost primar al Piteştiului, deputat, prefect de două ori şi 5 ani subprefect, cumătrul preşedintelui Traian Băsescu, Ion Cîrstoiu, cel mai longeviv om politic din Argeş, a rămas fără … niciun titlu, fiind schimbat din funcţie. Acuzat de implicare în Mineriadă şi Dosarul Permiselor Auto, Ion Cîrstoiu părăseşte scena politică cu o avere impresionantă.
Director la IRTA până în ’89, primar al Piteştiului după ’90, deputat, prefect, subprefect, preşedinte al PD Argeş, cumătrul preşedintelui Băsescu – o „funcţie” neoficială, dar de mare influenţă – Ion Cîrstoiu a ajuns, după 20 de ani de „domnie”…şomer. Acum să nu vă închipuiţi că Ion Cîrstoiu va muri de foame, deoarece în 20 de ani, perioadă în care a deţinut numai funcţii de prim rang, cel mai longeviv politician din Argeş a adunat o avere impresionantă: 2.000 de mp de pădure în Piteşti (pe strada Baloteşti), cumpăraţi în 2006, 50 de hectare de pădure cumpărate în 2007, în comuna Nucşoara, 2 hectare de teren arabil cumpărate în 2007 la Leordeni, plus alţi 6.000 de mp, cumpăraţi tot în 2007, la Arefu. Fostul subprefect, schimbat din funcţie săptămâna trecută, a mai deţinut, până anul trecut, 5.000 de mp de pădure la Albeştii de Muscel, pe care i-a vândut cu 25.000 de euro. La capitolul imobile, Ion Cîrstoiu deţine un apartament în Piteşti, o casă de vacanţă în Leordeni şi o cabană la Nucşoara, locul unde anul trecut, în mare taină, şi-a petrecut Revelionul alături de Traian Băsescu. Deşi este operat pe cord deschis, la cei 64 de ani, Cîrstoiu deţine trei autoturisme de lux, un Peugeot 407, un Kia – Sorento 4×4, o autoutilitară Toyota Hilux şi un ATV. Nici prin conturile lui Ion Cîrstoiu nu bate vântul, acesta având un depozit de 14.000 de dolari, altul de 24.000 de euro şi peste un miliard de lei într-un alt cont. În ceea ce priveşte plasamentele, Cîrstoiu deţine acţiuni la Fondul de Investiţii „BCR Obligaţiuni Ereste, estimate la circa 2 miliarde de lei, iar la ARPO Curtea de Argeş – 2.200 de acţiuni. (…)
Înainte de Revoluţie, Ion Cîrstoiu a fost economist, iar apoi director general la fosta întreprindere de Transporturi Auto Argeş. Din funcţia pe care o avea, coordona de la celebra „Rată”, până la TIR-urile ce duceau bulion şi uniforme militare în Irak. Cei care au lucrat cu el în acele vremuri îşi amintesc faptul că a fost unul dintre cei mai ridicaţi în slăvi şefi de întreprinderi, într-o perioadă când puţini aveau parte de astfel de laude.
Cariera la vârful administraţiei argeşene a început pentru Ion Cîrstoiu, imediat după Revoluţie, ca primar al Piteştiului, timp de aproape trei luni, între august şi octombrie 1990. Din acest post, el a „avansat” ca prefect, în perioada 1990-1992. Nici după primul mandat de prefect Cîrstoiu nu a rămas pe tuşă, devenind numărul 1 în PD Argeş. Din această poziţie, Cîrstoiu s-a trecut tot timpul în capul listei alegerilor parlamentare, fapt ce i-a adus două mandate de deputat, din 1996 şi până în 2004. La alegerile din 2004 a fost scos cu forţa de pe lista PD de către Vasile Blaga, numai că, odată cu venirea la putere a Alianţei D.A. (PD – PNL), Ion Cîrstoiu a fost numit prefect de Argeş chiar de către Traian Băsescu. Pentru ca această numire să aibă loc, PD-ul a trebuit să le cedeze atunci liberalilor postul de prefect de Ilfov, un lucru ce l-a înfuriat pe Vasile Blaga, care, la nunta lui Cristian Boureanu, a fost la un pas să-l bată pe Ion Cîrstoiu chiar în faţa ziariştilor prezenţi la eveniment.
În 2007, odată cu ruperea Alianţei D.A., cel mai longeviv politician argeşean a fost „retrogradat” de Călin Popescu-Tăriceanu în funcţia de subprefect, fiind schimbat cu Iani Popa, fostul său subaltern. A reuşit să se menţină în această funcţie până în urmă cu câteva zile, când Guvernul Ponta a decis să-l „pensioneze” cu 8 luni mai devreme de data limită.
Mai mult bănuit şi mai puţin dovedit, despre Ion Cîrstoiu s-au spus şi lucruri nu prea frumoase. Una dintre tinichelele care îi agaţă de coadă este implicarea în Mineriadă, când a fost unul dintre furnizorii de bâte pentru minerii care au ajuns la Bucureşti ca să „împartă” dreptatea. Într-o declaraţie pentru presă despre acest subiect, Ion Cîrstoiu s-a apărat spunând că decizia nu i-a aparţinut, ci a fost una dintre directivele date la nivel înalt şi că el, ca executant, nu se putea opune.
Un alt lucru „negru” din „mapa sa profesională” este implicarea în celebrul „Dosar al Permiselor Auto de la Piteşti”. Gheorghe Vlăsceanu, fost şef al Serviciului de Permise de Conducere, unul dintre capii mafiei permiselor, a susţinut, chiar în timpul procesului, că Ion Cîrstoiu a fost una dintre persoanele sus-puse care i-ar fi solicitat eliberarea de permise în mod fraudulos. „Uneori venea cu persoanele şi zicea să le verific dosarul. Prefectul făcea frecvent astfel de intervenţii, la mine, la Voinea sau la şeful de birou”, a declarat, în faţa magistraţilor, Vlăsceanu. Cîrstoiu a scăpat la timp chiar şi de audieri oficiale, oprindu-i-se inima fix înainte de izbucnirea scandalului şi de primele arestări.
Potrivit detractorilor săi, o mare parte din succesul în administraţie al lui Ion Cîrstoiu şi a longevităţii sale în posturile-cheie s-ar fi bazat pe cumetria cu nimeni altul decât şeful statului. Traian Băsescu este naşul de cununie al fiului fostului prefect de Argeş, medicul Cătălin Cîrstoiu, director al unuia dintre cele mai bine cotate spitale din ţară, Universitarul, dar şi, mai nou, prorector al Universităţii de Medicină din Bucureşti. Deşi a negat de multe ori acest lucru, se pare că rudenia cu preşedintele ţării nu a dăunat deloc carierei sale, ba dimpotrivă, i-a oferit o potenţă şi influenţă care au fost sprijinul definitoriu pentru realizarea ambiţiilor sale, cu mult mai mari decât ar fi fost normal.”