Raport alarmant! În România, democrația devine o formă fără fond cu instituții slăbite care ascund informații și cetățeni hărțuiți atunci când își revendică drepturile

În România, democrația devine o formă fără fond, pe măsură ce instituțiile democratice sunt golite de conținut și cetățenii sunt hărțuiți pentru că își exercită drepturile, atrage atenția Raportul anual privind „Starea democrației în 2023”, realizat de Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet, membre ale Coaliției “ONG-uri pentru Cetățean”.

Raportul conține o sinteză a principalelor derapaje de la valorile democratice înregistrate în anul 2023, concluzionând că, așa cum s-a întâmplat constant în ultimii ani, continuă declinul lent, dar sigur, al democrației. 

Intrăm în super-anul electoral 2024 cu instituții slăbite și cu cetățeni hărțuiți atunci când își revendică drepturile, subliniază raportul atrăgând atenția că în cadrul acțiunilor în instanță se solicită cheltuieli de judecată foarte mari unor cetățeni care și-au exercitat dreptul de a contesta proiecte publice sau private, nocive pentru comunități.

Cum a arătat România în anul 2023 la capitolul Democrație. Sursa: stareademocratiei.ro

Instanțele de justiție admit, la solicitarea unor instituții ale statului și companiilor private, ca cetățeni obișnuiți, care se opun, în interes public, unor proiecte nocive pentru mediu și sănătatea locuitorilor, să plătească cheltuieli de judecată fabuloase. În același registru, ONG-uri care contestă în instanță proiecte urbanistice care afectează mediul și sănătatea oamenilor sunt dizolvate în urma proceselor inițiate de dezvoltatori imobiliari.

Jurnaliști care deranjează sistemul politic sunt hărțuiți chiar de către instituțiile publice care ar trebui să le protejeze statutul și dreptul la libertatea de exprimare. În același timp, partidele politice folosesc, netransparent, subvențiile generoase din fonduri publice pentru a influența agenda media.

În anul ce a trecut am identificat, din nou, demersuri de intimidare a activiștilor și liderilor unor organizații neguvernamentale de către șefii unor instituții publice.

Instituții publice care doresc să ascundă informații continuă să o facă, iar dacă cetățenii, ONG-urile sau jurnaliștii merg în instanță pentru a le obține, procesele durează chiar și 3 ani, fără ca în final să existe garanția că le vor obține sau că șefii instituțiilor vor fi penalizați.

Am consemnat în continuare situații în care consultarea publică este organizată doar ca o simplă formalitate, din nevoia de a bifa prevederile legale. Instituțiile publice optează pentru perioada minimă de consultare prevăzută de lege, chiar și în cazul dezbaterilor pe marginea unor proiecte de lege complexe.

În 2023, încă mai constatăm cazuri în care cetățenilor li se interzice dreptul de a participa la ședințele de consiliu local din cadrul primăriilor. În același timp, instituțiile publice au profitat de introducerea, încă din 2022, a unei excepții arbitrare în legislația privind transparența decizională și continuă tendința din anii precedenți: urgența este regula și nu excepția.

În 2023,  Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanței, într-o uzurpare a rolului de legiferator al Parlamentului. Au fost adoptate 129 de ordonanțe de urgență și 42 simple, și nu au lipsit deja vestitele „ordonanțe-trenuleț”, care reglementează, la pachet, mai multe domenii într-un singur act normativ.

Activitatea legislativului este afectată de agresivitate de limbaj și chiar fizică, ceea ce conduce la înăsprirea regulilor, dar doar în sensul limitării accesului cetățenilor la informație și decizie.

Parlamentul continuă să facă numiri politice în conducerea unor instituții independente, ceea ce afectează capacitatea acestora. Un exemplu este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în componența căruia au fost făcute noi numiri nu pe criterii de competență, ci, mai degrabă, pe criterii politice, ceea ce a condus la decizii cel puțin bizare, așa cum este sancționarea unei expoziții de artă pentru că ar fi ofensat sentimentele religioase ale unor persoane.

Chiar și exercițiul alegerilor a fost sabotat. Și în 2023, puterea politică a refuzat în continuare să organizeze alegeri în cele peste 50 de localități în care primarii aleși în 2020 și-au pierdut mandatele, perpetuând astfel o convenabilă situație de interimat.

Raportul poate fi citit integral AICI