"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un cutremur mediu, de suprafață, cu magnitudinea 4 s-a produs luni noaptea, la ora locală 23:50, în Muntenia, judeţul Ialomiţa, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul a avut loc la adâncimea de 15,8 kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 24 km vest de Slobozia, 62 km sud de Buzău, 79 km est de Bucureşti şi 91 km sud-est de Ploieşti.
Alte trei mişcări tectonice, cu magnitudini de 2.2, 2.3 şi 2.9 au fost înregistrate în doar câteva ore.
Potrivit hărților publicate de INCDFP, epicentrul seismelor se află în apropierea localitățiilor Ciochina și Căzănești. Mai multe detalii găsiți AICI
De la începutul acestui an, în România s-au înregistrat 36 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 4,3 pe Richter.
Anul trecut, cea mai mişcare tectonică, de 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri. Oltenia a fost însă zdruncinată serios, în 2023, numeroase cutremure de peste 4 grade fiind înregistrate în intervalul februarie-decembrie. S-a speculat că multitudinea de seisme din Gorj ar putea avea legătură cu mișcarea telurică devastatoare produsă în Turcia în 6 februarie 2023 (7,8 grade), dar în final nu s-a ajuns la o concluzie în acest sens.
Seismicitatea României este repartizată pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș - Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea. La acestea se adaugă zone epicentrale cu importantă locală în regiunea Jibou și Târnavelor în Transilvania, nordul și vestul Olteniei, nordul Moldovei și Câmpia Română.
Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent și concentrat al epicentrelor. În celelalte regiuni ale țării se evidențiază două cordoane de seismicitate moderată și puțin profundă, de-a lungul marginii Carpaților Meridionali și a Depresiunii Panonice, și de-a lungul Carpaților Orientali, prelungindu-se spre SE pe linia Peceneagă - Camena. În aceste zone se produc cutremure crustale (focare cu adâncime între 5 - 30 km), de joasă energie și intensitate, uneori policinetice (însoțite de numeroase replici), pe falii sau la intersecția unor fracturi; spre exemplu, faliile ce separă Masivul Făgăraș de Bazinul Transilvaniei și Bazinul Loviștei (cutremure făgărășene), fracturile dintre Carpații Meridionali și Depresiunea Panonică, active in zona Timișoara (cutremure banatice -> Banloc, Mw = 5.6; Voiteg, Mw = 5.5), sistemul de falii din zona Oradea, și falia Sfântul Gheorghe care mărginește Dobrogea de Nord. (sursa: seismologie.ro)
Informații despre măsurile și modul cel mai adecvat de reacție înainte, în timpul și după producerea unui seism:
Dacă sunteți în interiorul unei clădiri
- nu încercaţi să ieşiți afară şi nu vă duceţi pe balcon;
- adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta;
- dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior;
- protejaţi-vă capul şi faţa;
- îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat.
Dacă sunteți în exteriorul clădirii:
- adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi.
- staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
Dacă sunteți într-un autovehicul:
- rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice.
- opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.
În cazul seismelor, Sistemul RO-ALERT nu va difuza notificări, anterior declanșării acestora.
Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecințe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populației, cu măsuri de protecție adecvate (de exemplu: puncte de distribuție a ajutoarelor de urgență).
