Primarul Cătălin Cherecheș a fost condamnat definiiv la cinci ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost condamnat definitiv vineri de Curtea de Apel Cluj la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, instanța respingând apelul primarului şi menţinând sentinţa dată în februarie 2022 de Tribunalul Cluj, fiind modificate doar câteva dispoziţii privind pedeapsa complementară, respectiv a fost mărită de la 4 la 5 ani perioada în care Cherecheş are mai multe interdicţii (să fie ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia de primar), arată Agerpres.ro.

În plus, a fost menţinut sechestrul pe averea primarului: un autoturism marca Porsche Cayenne şi două terenuri, în vederea acoperirii prejudiciului pe care Cherecheş trebuie să-l achite în acest dosar, de 65.000 lei şi 5.000 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea specială.

Din completul de la Curtea de Apel Cluj a făcut parte şi judecătoarea Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, pe care soacra lui Cherecheş a încercat să o mituiască, pentru a obţine o condamnare mai uşoară sau chiar achitare. După acest episod, judecătoarea a făcut cerere de abţinere, solicitând să fie scoasă din complet, cerere care i-a fost însă respinsă.

Cătălin Cherecheş a fost trimis în judecată de DNA în anul 2018, pentru luare de mită în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte, fals în declaraţii în formă continuată şi corupere a alegătorilor în formă continuată, fapte săvârşite în calitate de deputat (2011) şi primar (2013).

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Marco Wermelinger, Doru Adrian Mihai şi Sorinel Mihai, în calitate de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, pentru dare de mită, iar Nicolae Dan Trifa pentru complicitate la dare de mită.

DNA susţine că, în cursul anului 2013, Cătălin Cherecheş, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, a pretins, a acceptat şi a primit de la oamenii de afaceri menţionaţi mai sus diverse sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.

De asemenea, în perioada ianuarie 2011 - iunie 2013, Cătălin Cherecheş, în calitate de deputat, până la data de 30 mai 2011, şi, ulterior primar de Baia Mare, a efectuat în cadrul unei societăţi comerciale ca administrator de fapt/împuternicit al administratorului de drept mai multe operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţiile pe care le deţinea: a negociat şi încheiat contracte, a emis facturi, etc.

Conform procurorilor, din analiza declaraţiilor de avere din perioada 2013 - 2018, date pe propria răspundere de către Cătălin Cherecheş, a rezultat că acesta a făcut, în cuprinsul lor, menţiuni necorespunzătoare adevărului, în totală contradicţie cu situaţia reală de fapt.

DNA mai arăta că, în cursul anului 2012, în contextul campaniei electorale pentru alegerile locale, Cătălin Cherecheş a oferit unei persoane, preşedinte al filialei judeţene a unui partid politic, sumele de 17.000 euro şi 5.000 lei în scopul determinării simpatizanţilor acelei formaţiuni politice să îl voteze ca primar al municipiului Baia Mare.

Reamintim că și socrii lui Cherecheș se află în arest preventiv în dosarul în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi acuză că ar fi încercat să dea o sumă de bani rudei unui judecător astfel încât acesta să pronunţe o soluţie favorabilă în dosarul de corupţie care s-a judecat la Cluj. Potrivit DNA, pe 25 octombrie, în contextul în care ginerele primar era judecat în dosarul de corupţie, aflat în faza apelului, soacra ar fi luat legătura cu ruda unuia dintre judecătorii din complet şi s-ar fi oferit să achiziţioneze o afacere pe care aceasta din urmă o deţinea în judeţul Mureş cu o sumă cuprinsă între 50.000 - 100.000 euro, indicând totodată şi posibilitatea remiterii unor alte foloase necuvenite, precizează sursa citată. Ulterior, inculpata ar fi promis judecătorului, prin intermediul aceluiaşi martor, suma de 50.000 euro, reprezentând un avans dintr-o sumă care nu a fost cuantificată până în prezent, restul banilor urmând a fi remişi după data când instanţa de judecată ar fi urmat să pronunţe în cauza respectivă o soluţie de achitare.