EXCLUSIV Interviu VIDEO. Fostul ministru leton al Apărării, Artis Pabriks: România și NATO trebuie să închidă parțial spațiul aerian al R.Moldova ca răspuns la incidentele cu drone rusești prăbușite pe teritoriul românesc. Sunt necesare noi măsuri de securitate aeriană care să depășească granițele României și ale NATO


EXCLUSIV Interviu VIDEO. Fostul ministru leton al Apărării, Artis Pabriks: România și NATO trebuie să închidă parțial spațiul aerian al R.Moldova ca răspuns la incidentele cu drone rusești prăbușite pe teritoriul românesc. Sunt necesare noi măsuri de securitate aeriană care să depășească granițele României și ale NATO

Într-un amplu interviu acordat în exclusivitate pentru Podul.ro, fostul ministru leton al Apărării – l-am numit pe Artis Pabriks, redutabil specialist în domeniul apărării și securității – avertizează că incidentele cu drone rusești prăbușite pe teritoriul României necesită un răspuns ”foarte puternic” și tranșant din partea NATO. Acest răspuns nu trebuie să se mai rezume numai la organizarea de exerciții militare comune, cum deja au loc în Marea Neagră, punctează Pabriks, ci trebuie să presupună o impunere de noi măsuri de securitate aeriană ”care să depășească un pic granițele României și ale NATO, pentru a garanta că astfel de drone rusești nu vor mai zbura nici măcar în apropierea granițelor statului român”

Întrebat la ce anume se referă mai exact, Artis Pabriks a explicat că se impune o închidere parțială a spațiului aerian al Republicii Moldova, scenariu în care România ar trebui să joace un rol principal:  

”Eu aș spune așa: dacă Republica Moldova – care este un stat ce nu se află în război – ar solicita o închidere parțială a spațiului aerian din partea României și a NATO, Letonia și restul Țărilor Baltice vor susține o astfel de cooperare și o astfel de solicitare din partea Chișinăului. Noi nu putem fi siguri, și nici nu este relevant să știm dacă Rusia ar dori să-și direcționeze dronele aici, dar ar fi o crimă dacă ar face-o. Orice astfel de provocare precum cea din România trebuie sancționată! Din acest punct de vedere, securitatea în regiune trebuie sporită, iar asta se referă atât la granițele statului român, cât și la granițele Republicii Moldova”

Spre deosebire de alți actuali sau foști înalți demnitari europeni, care, de multe ori, evită să spună lucrurilor pe nume, Artis Pabriks punctează adevăruri esențiale pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului: ”România e statul frate pentru Republica Moldova. România e foarte aproape de Republica Moldova, la propriu și la figurat”. Aceeași Românie – subliniază Pabriks – va trebui să răspundă imediat, împreună cu celelalte state NATO, la o eventuală agresiune rusească îndreptată împotriva Republicii Moldova. Nu în ultimul rând, exemplul României – stat NATO și UE – trebuie să fie un exemplu de urmat pentru Republica Moldova. 

Așa cum veți remarca în cele ce urmează, bun cunoscător al realităților din stânga Prutului și din stânga Nistrului, Pabriks analizează și problema transnistreană, avertizând cu privire la permanentul pericol pe care îl presupune această zonă aflată sub ocupația trupelor rusești. Nu în ultimul rând, el spulberă iluzia așa-zisei ”neutralități” a Republicii Moldova. 

Domnul Artis Pabriks a fost ministru al Apărării (23 ianuarie 2019-14 decembrie 2022), viceprim-ministru, europarlamentar (1 iulie 2014-5 noiembrie 2018) și ministru de Externe (21 iulie 2004-28 octombrie 2007). Vă invităm să citiți și să distribuiți interviul. Mai jos îl puteți parcurge și în variantă video: 




Constantin Dicusar (Podul.ro): Bună ziua, domnule Artis Pabriks. Vă mulțumesc pentru că ați acceptat să ne acordați acest interviu. 

Artis Pabriks: Bună ziua. Și eu vă mulțumesc!

Podul.ro: De-a lungul anilor, ați ocupat mai multe funcții importante la vârful statului leton, în special în domeniul apărării. Ca ministru al Apărării, v-ați întâlnit în repetate rânduri cu omologii dumneavostră din România și Republica Moldova. Cât de importantă credeți că este cooperarea dintre Republica Moldova și Letonia, inclusiv în domeniul militar? (00:00 – 02:40)

Artis Pabriks: Pentru început, trebuie să vă spun că Republica Moldova, pentru Letonia, de-a lungul timpului, a fost un stat care părea că produce o imagine nu foarte bună. Acest sentiment a persistat în ultima vreme. Dar, totodată, din punctul nostru de vedere, este un stat potențial membru NATO și UE. Desigur, acest lucru depinde de societatea moldovenească, de cetățenii Republicii Moldova, de votul lor către direcția în care doresc să meargă. Dar, știind istoria dumneavoastră din 1989, știind și istoria noastră, mai ales din 1940, pentru un stat ca Republica Moldova, neutralitatea NU este o alegere! 

Luând în considerare circumstanțele războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei, luând în considerare natura și viteza crescândă a ofensivei rusești, Republica Moldova va putea conta pe statele membre NATO, pe Uniunea Europeană. Totuși, nu veți avea foarte multe opțiuni din postura actuală de stat. 

Eu pot să vă spun că Letonia este statul care va asigura tot sprijinul necesar pentru Republica Moldova și asta din două motive. Primul motiv rezidă în faptul că noi credem că e un drept moral al Republicii Moldova de a-și alege direcția, precum și de a fi un stat independent. Al doilea motiv este că noi de asemenea credem că asta e unica alegere rațională, noi înțelegem că nu există alte căi, mai ales privind tot ce se întâmplă cu Ucraina. Republica Moldova poate vedea în statele baltice, și în Letonia în particular, state care pot face lobby la Bruxelles pentru interesele statului vostru, dacă veți avea nevoie de un astfel de lobby. 

Podul.ro: Vă propun să mai rămânem puțin la acest subiect privind relațiile letono-moldovenești. Care au fost evoluțiile acestei colaborări în perioada în care ați fost ministru de Externe? (02:42 – 04:48)

Artis Pabriks: Au fost diferite direcții de cooperare între statele noastre. Țin minte, când am exercitat prima dată funcția de ministru al Apărării Letoniei, am primit soldați și instructori din Republica Moldova în cadrul școlilor noastre de instrucție și probleme de securitate. Îi țin minte foarte bine, chiar dacă deja a trecut foarte mult timp de atunci, pe colegii moldoveni care au absolvit în Letonia. Mulți dintre ei s-au aflat în misiuni în afara hotarelor Republicii Moldova, în cadrul unor operațiuni destul de dificile. Și evident că aceste instrucții erau și rămân importante, căci v-ați confruntat de-a lungul timpului cu diverse situații dificile – o parte a teritoriului Republicii Moldova, după cum bine știți, teritoriul de dincolo de Nistru, așa-zisa Transnistria, se află într-un conflict înghețat. 

De asemenea, consider importantă colaborarea diplomatică dintre statele noastre prin intermediul ambasadelor. Letonia are o ambasadă la Chișinău și puteți observa că ambasadorul nostru e acolo pentru a ajuta și a servi, în diferite moduri, interesele statului vostru. 

Vă suntem alături, dar dumneavoastră trebuie să decideți, din nou, cât de multe transformări în materie de reformă efectuați și de câte transformări aveți nevoie. Avem de gând să aruncăm mereu o privire către respectarea de către dumneavoastră a criteriilor de la Copenhaga pentru a adera la Uniunea Europeană. 

Din partea noastră, vă vom asigura de tot sprijinul necesar, iar din acest punct de vedere, suntem printre cei mai buni parteneri pe care îi are Republica Moldova. Dacă aveți nevoie de experiența Letoniei în materie de reforme, tranziție, vă putem oferi sfaturile necesare. Din nou, este în interesul Letoniei ca state precum Republica Moldova să devină mai europene.

Podul.roAți menționat situația din regiunea transnistreană, care iată că rămâne una destul de tensionată. Haideți să ne imaginăm pentru o clipă că agresiunea militară a Rusiei s-ar extinde împotriva Republicii Moldova, prin așa-zisa Transnistria. Ar fi Letonia pregătită să ajute Republica Moldova împotriva agresorilor ruși care ar încălca, din nou și din nou, integritatea teritorială și suveranitatea teritorială a teritoriilor de la Est de Prut? (04:51 – 07:21)

Artis Pabriks: Dacă Rusia ar începe o ofensivă împotriva Republicii Moldova, o astfel de situație ar reprezenta o provocare foarte dificilă pentru toți. Dar, cunoscând proximitatea granițelor voastre cu NATO, și din punctul meu de vedere, cu statul frate pentru voi, România, care vă este foarte aproape și la propriu și la figurat, va exista un răspuns imediat din partea aliaților și a Letoniei, dar nu numai din partea Letoniei ci și din partea celorlalte state europene care vor fi pregătite să sprijine Republica Moldova nu mai puțin decât este sprijinită acum Ucraina, pentru că noi nu acceptăm niciun fel de agresiune. 

(Artis Pabriks, fostul ministru al Apărării din Letonia)

Totuși, am o doză de certitudine că, în prezent, Rusia nu este capabilă să fie foarte activă din punct de vedere militar în alte regiuni, la fel cum este astăzi în Ucraina. Armata rusă e deja foarte obosită. Ei pot începe tot felul de provocări, fiindcă provocările Rusiei sunt mereu posibile, fie că vorbim despre cele care ar putea fi comise la granițele Republicii Moldova, fie la granițele Letoniei sau la cele finlandeze. Totuși eu nu cred că Rusia este capabilă în acest moment să facă ceva serios. Dar, trebuie să știți că atâta timp cât persistă la Kremlin niște viziuni imperialiste cu referire la Republica Moldova, precum și cu existența trupelor rusești staționate în așa-zisa Transnistria, Rusia oricând va putea considera Republica Moldova ca un ,,drept” ce i-ar aparține. Dacă în regiunea transnistreană nu s-ar afla trupe rusești, nu ar mai exista nici așa-numitul ,,conflict înghețat”. Rusia s-a învățat să-și controleze și să-și manevreze vecinii prin cauzarea de conflicte înghețate, pentru a-și extinde sferele de influență. Noi nu putem tolera acest lucru, atât din perspectiva statului leton, cât și din perspectiva UE. 

Multe conflicte, multe hotărâri din politică trebuie rezolvate bazându-ne nu pe ceea ce oponentul nostru ar putea face, dar pe ceea ce îți dorești tu ca stat. Iar eu cred că cetățenii și autoritățile Republicii Moldova trebuie să înțeleagă și să purceadă la a realiza ceea ce ei și-au setat ca obiective. Ar trebui să aveți un sistem politic stabil, ar trebui să aveți o orientare clar europeană și democratică, precum și o conexiune mai bună cu Europa. Ar trebui să vă reformați țara ținând cont de sistemele noastre. 

Exemplul României și al Letoniei 

Puteți lua ca exemplu Letonia și România, iar în situația în care sunteți, ar trebui să vă gândiți serios în a investi în securitate și apărare. Sectorul de securitate și apărare este un sector de importanță strategică, din toate punctele de vedere, pentru viitorul deceniu. Trebuie să fiți dispuși să vă apărați țara, libertatea, pur și simplu să fiți capabili să faceți asta. Nimeni nu va fi capabil să vă dezbine sau provoace dacă veți fi o societate unită și cu un scop clar - de a ajunge în NATO și UE. Doar faceți ceea ce trebuie să faceți! 

Podul.ro: Un alt subiect pe care doresc să îl discutăm este cooperarea dintre România și Letonia, două state membre NATO și UE: cât de importantă este colaborarea româno-letonă în domeniul militar, precum și exercițiile comune între aceste țări, pentru securitatea Europei de Est? (09:53 – 14:02)

Artis Pabriks: Pentru că ați menționat Europa de Est, explic pur tehnic: apărarea comună a NATO ar putea răspunde la un atac rusesc ținând cont de diviziunea care există la moment, și anume Regiunea Europa de Sud-Vest, Regiunea Nordică, care cuprinde Țările Baltice, Finlanda, Suedia Marea Baltică. Avem și partea centrală a Europei, unde includem Polonia, Slovacia, Ungaria, dar avem și Marea Neagră, unde includem România, Bulgaria și Turcia. 

Practic, suntem în regiuni diferite din punct de vedere al securității. Cooperarea Letoniei cu sectorul de apărare din României nu este una foarte activă în acest moment, pentru că, de obicei, noi experimentăm exerciții militare alături de statele noastre vecine. Desigur, stabilim și unele exerciții cu Statele Unite și Canada. Dar, ținând cont de organizarea Alianței Nord-Atlantice, noi cu România avem o înțelegere și o cooperare mutuală bună. În cadrul NATO, avem o poziție politică de sprijin. Noi susținem grupurile de luptă NATO în această regiune, precum și în România, îi ajutăm pe colegii români în tot ce au nevoie, mai ales la granițele cu Republica Moldova, precum și la Marea Neagră. 

Dronele rusești căzute în România necesită un răspuns puternic din partea NATO. E nevoie de noi măsuri de securitate aeriană care să depășească granițele României și ale NATO

Am văzut, recent, cum drone rusești au căzut pe teritoriul României sau au survolat foarte aproape de granițele României. În zona de experți NATO și foști miniștri, de unde provin, există păreri că NATO ar trebui să aibă un răspuns foarte puternic și clar la cele întâmplate. Iar una dintre posibilitățile privind răspunsul NATO e să NU fie doar exercițiile militare comune, care deja au loc la Marea Neagră, dar și extinderea ariei de apărare și securitate antiaeriană. Mă refer aici la măsuri de securitate aeriană care să depășească un pic granițele României și ale NATO, pentru a garanta că astfel de drone rusești nu vor mai zbura nici măcar în apropierea granițelor statului român. 

Eu aș spune așa: dacă Republica Moldova – care este un stat ce nu se află în război – ar solicita o închidere parțială a spațiului aerian din partea României și a NATO, Letonia și restul Țărilor Baltice vor susține o astfel de cooperare și o astfel de solicitare din partea Chișinăului. Noi nu putem fi siguri, și nici nu este relevant să știm dacă Rusia ar dori să-și direcționeze dronele aici, dar ar fi o crimă dacă ar face-o. Orice astfel de provocare precum cea din România trebuie sancționată! Din acest punct de vedere, securitatea în regiune trebuie sporită, iar asta se referă atât la granițele statului român, cât și la granițele Republicii Moldova. 

Podul.ro: Un subiect care rămâne destul de actual printre cetățenii Republicii Moldova – așa-zisa neutralitate, care e stipulată în Constituție. În societatea moldovenească există foarte multe discuții despre această ”neutralitate”, despre cât de mult ar putea Rusia să țină cont de acest detaliu când vine vorba de Republica Moldova. Cam cât de importantă ar fi o recunoaștere internațională a acestei neutralități? Considerați importantă o posibilă garanție, inclusiv sprijin militar direct din partea Letoniei, pentru a asigura neutralitatea Republicii Moldova în cazul unei posibile violări a acesteia din partea Rusiei? (14:05 – 16:40)

Artis Pabriks: Repet, sunt destul de sceptic în privința neutralității Republicii Moldova. De ce? Pentru că noi, ca letoni, am trecut prin toate acestea. În istoria noastră recentă, la scurt timp înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, noi, Letonia, ne-am declarat neutralitatea în 1938. Asta nu ne-a ajutat absolut deloc! Rusia ne-a invadat, ne-a trecut granițele. Dacă țara își declară neutralitatea, dar are vecini agresivi, iar Rusia este un vecin agresiv, nu văd rostul de a te baza pe neutralitate, pentru că acest lucru NU va fi respectat. Eu cred că, pentru astfel de state mici, cum e Republica Moldova, învecinate cu state agresive precum Rusia, neutralitatea NU este o opțiune. E ca și cum ai pretinde că nu vezi problema, dar asta nu te va ajuta. Aceasta este poziția mea.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.