"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Trupul neînsuflețit al Alinei Elena Ciobanu, tânăra de doar 18 ani, găsită fără viață, duminică dimineață, în parcul Tosca din Mangalia, cu urme de violență la nivelul feței, va fi înhumat, joi, în satul natal din Vaslui.
Chiar dacă anchetatorii au reușit în timp record să o identifice pe autoarea crimei, cazul continuă să stârnească interesul opiniei publice bulversate de destinul tragic al victimei, o tânără cu o copilărie nefericită, marcată de lipsuri materiale și violențele tatălui alcoolic, ce părea că reușise să-și fi învins condiția, să aibă rezultate bune la învățătură și să-și continue studiile pentru a ajunge polițistă, așa cum visa de mică.
Furia nejustificată a prietenei sale din copilărie, poate chiar cea mai bună amică a sa un moment dat, Loredana Atănăsoaie, a provocat o dramă uriașă pe care mulți acum simt să o anlizeze pe toate părțile, din pură curiozitate, furie sau pentru a înțelege cum de a fost posibil ca două persoane atât de tinere și de apropiate – fetele erau și colege de bancă la liceul din Vaslui la care învățau - să sfârșească atât de tragic: una sub pământ, alta la închisoare după o faptă care o va urmări toată viața.
Din declarația dată de Loredana Atănăsoaie în fața anchetatorilor rezultă că, într-un moment de enervare, determinat de răspunsurile în doi peri pe care i le dădea Alina, s-a năpustit asupra acesteia cu un cuțit de bucătărie, atacând-o pe la spate în timp ce victima era lungită în pat. I-a pus mâna la gură ca să nu strige după ajutor și să nu se audă țipete în camerele alăturate, lăsând-o apoi să agonizeze zeci de minute.
Detaliile din declarația agresoarei – pe care o redăm integral mai jos - sunt cu atât mai terifiante cu cât nu rezultă că aceasta a avut măcar o secundă intenția de a-și salva prietena după atac. Ba mai mult, criminala nu și-a pierdut cumpătul nici măcar după ce prietena sa a murit, având în cap clar să scape de cadavru și să creeze o pista falsă. A fost nevoită să improvizeze pe parcurs în funcție de obstacolele întâlnite în cale, inițial intenționând să transporte trupul până la Vaslui pentu a-l abandonași pentru a face în așa fel încât să pară că acolo a avut loc omorul.
Mai mult, după abandonarea trupului victimei în parcul Tosca din Magalia (aflat la câteva minute de mers pe jos de hotelul din Saturn în care erau cazate victima și agresoarea, ambele venite pe litoral pentru a lucra sezonier ca și cameriste), Loredana a continuat să construiască varianta plecării Alinei de pe litoral trimițând mesaje iubitului acesteia (detalii AICI). Acesta crede că tragedia s-a petrecut și pentru că Loredana era geloasă pe relația lor, încercând de mai multe ori să-i despartă.
Din declarația autoarei omorului rezultă că, într-adevăr, tensiunile dintre ele se agravaseră în ultima vreme, fapt precizat anterior de mai multe dintre rudele și apropiații Alinei. Mătușa acesteia din urmă chiar a declarat presei că fetele ceruseră să fie mutate în camere separarte pentru că nu se mai înțelegeau și se certau din orice, ajungându-se chiar la agresiuni fizice. Angajatorul ar fi știut de tensiunile dintre ele, dar nu a luat nicio măsură.
„S-a dus fata la patron şi i-a spus: domu' patron, uite Loredana ce face, vine în cameră, trânteşte, izbeşte, mă agresează şi patronul nu a băgat-o în seamă”, a relatat mătușa victimei.
Declarația completă a presupusei asasine în fața anchetatorilor:
„Menționez că recunosc săvârşirea faptei de care sunt acuzată, în sensul că am agresat-o pe Ciobanu Elena-Alina cu un cuțit producându-i decesul, menționez că mă cunoşteam cu colega mea, Ciobanu Elena-Alina, cu care am venit împreună din localitatea de domiciliu din județul Vaslui să lucrăm pe litoral. Menționez că lucram împreună la Hotel Narcis din staţiunea Saturn, însă eram cazate la Hotel Semiramis din aceeași stațiune“.
„Lucram 7 zile pe săptămână, 9 ore pe zi, iar în contract era scris 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Cu Elena mă cunoşteam de mult, întrucât eram colege din clasa întâi. Menționez că ne-am mai certat, motiv pentru care am cerut pe parcurs șefilor să ne schimbe camerele şi să stăm separat. Acest lucru l-am cerut lui Matei George şi Adrian Munteanu, însă s-a tot tergiversat mutarea noastră, pentru a sta separat".
În seara zilei de 05.08.2023, am mai avut nişte discuții contradictorii cu Elena legate de plecarea ei acasă, întrucât știam că vrea să plece din hotel. În camera noastră aveam un cuțit de bucătărie pentru a-l folosi la prepararea hranei. Într-un moment de furie, întrucât Elena îmi răspundea evaziv, am început să tremur, am luat cuțitul care era pe un raft şi inițial am ezitat însă după aceea am înjunghiat-o în gât. Menționez că Elena nu dormea, însă stătea întinsă în pat cu ochii închiși și fața către perete. Menționez că eu nu am vrut să o omor, însă am avut un moment în care mi-am pierdut firea și am săvârșit această faptă. După ce am înjunghiat-o, Elenei li curgea sânge din gură şi din rana făcută cu cuțitul, horcăia, motiv pentru care am încercat să îi pun mâna la gură să nu se audă în celelalte camere. A durat aproximativ o jumătate de oră până a decedat, timp în care m-a zgâriat pe mâna și pe gât şi chiar și pe spate”.
„Camera în care locuiam are numărul 111. Menționez că în cameră s-a murdărit de sânge aşternutul de pe patul ei, mocheta și salteaua. După ce a decedat am luat valiza Elenei, am scos hainele ei întrucât avea bagajul deja făcut și cu greu am introdus-o în valiză. Am luat valiza şi am ieşit din hotel pe la ieşirea din spate şi am folosit liftul ca să cobor. Am stat câteva minute în afara hotelului să îmi revin şi am decis să chem un taxi dar nu eram decisă unde să merg. Am găsit un taxi de Google pe internet şi taximetristul m-a întrebat în mod repetat ce am în valiză, timp în care a venit şi un coleg de muncă pe nume Vali, căruia i-am zis că plec acasă. Acesta m-a ajutat să pun valiza în portbagajul taxiului, după care Vali a plecat. M-am urcat în taximetru în dreapta față și i-am spus taximetristului că vreau să merg la bancomat şi că ulterior mă voi decide unde merg. Eu nu eram murdară pe haine deoarece mă schimbasem în cameră".
„Taximetristul a observat că am vânătăi pe faţă şi pe gât însă eu i-am zis că m-am lovit la muncă. Am plecat spre bancomat și taximetristul m-a dus la un bancomat BRD din câte îmi amintesc şi cred că am scos 2.000 lei şi am revenit în taximetru cerându-i taximetristului să mă ducă în Vaslui. Acesta a refuzat şi a întrebat un alt coleg dacă doreşte să mă ducă și acesta a răspuns afirmativ solicitându-mi pentru acest serviciu 1.500 lei. Până să ne întâlnim cu taximetristul care trebuia să mă ducă la Vaslui, eu m-am răzgândit şi i-am solicitat taximetristului să mă ducă de unde m-a luat".
„Pe drum m-am gândit că ar fi mai bine să mă lase în parcul din apropiere, pe unde treceam şi a fost de acord. Probabil pentru că păream derutată taximetristul m-a întrebat dacă are cine să mă ia însă la insistențele mele acesta m-a lăsat în acel parc. După ce a oprit taximetrul, șoferul m-a ajutat să dau jos valiza din portbagaj și m-a tot întrebat ce am în valiză deoarece era foarte grea. I-am răspuns că am haine şi rechizite pentru școală. Taximetristul m-a crezut şi a plecat. Pentru cursă i-am dat taximetristului 200 lei deși valoarea cursei era de 20 lei".
„Am mai stat câteva minute, m-am uitat în jur să văd dacă sunt camere de filmat sau persoane care m-ar putea vedea și întrucât nu era nimeni m-am apropiat de prima bancă şi am abandonat trupul Elenei sub această bancă. Am încercat să o pun pe bancă dar era grea şi nu am putut. Am luat valiza cu mine şi am plecat la hotelul unde eram cazată. Menționez că eram îmbrăcată cu un hanorac cu mai multe culori deschise, cu glugă pe cap, pantaloni negri şi pantofi sport negri. M-am deplasat pe jos până la hotelul unde eram cazată şi am început să fac curățenie în cameră, ştergând urmele de sânge de pe mochetă şi de pe perete şi am luat lenjeria şi hainele murdare de sânge şi le-am pus într-un sac de plastic gen sac de pubelă de culoare albastru. Acest sac l-am dus dimineaţă în jurul orei 10 în tomberonul hotelului. Cuțitul îl pusesem sub salteaua patului meu iar după ce am dus sacul mai sus menționat mi-am amintit şi de cuțit, l-am luat şi l-am ambalat într-un sac din plastic de culoare galbenă pentru găleata de gunoi și l-am dus la ghena hotelului Narcis".
„Elena era îmbrăcată cu o bluza roz şi pantaloni scurți tip colanți roz cu bleu. Ştiu că Elena avea un tatuaj temporar pe una dintre mâini dar nu îmi amintesc pe care anume. Am observat tatuajul când am pus-o în valiză. În jurul orei 10.00 am mers la serviciu, în hotelul Narcis. Menționez că am apucat să stau o oră în pat dar nu am reuşit să dorm. În timp ce mă aflăm la serviciu, în jurul orei 15.00 a venit un echipaj de Poliție care m-a preluat şi condus la sediul Poliției Municipiului Mangalia, unde am fost întrebată de unde provin leziunile pe are pe am. Inițial am spus că am căzut însă ulterior am recunoscut fapta deoarece am văzut în filme faptul că dacă recunoşti fapta săvârşită, primești o pedeapsă redusă".
„Regret săvârşirea faptei şi menționez că nu am fost conștientă de ceea ce am făcut. Chiar am fost cele mai bune prietene de-a lungul anilor".
