"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Conducerea centrală a DNA se reunește marți, 25 iulie, pentru a interpreta și analiza impactul deciziei CJUE privind prescripția, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro.
Procurorii vor analiza dacă hotărârea CJUE – care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și să nu mai închidă dosarele penale – se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă.
În mediile juridice, opiniile sunt împărțite privind impactul deciziei CJUE. Unii magistrați consultați de G4Media.ro consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni. Alții susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea vorbește de riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ, iar prin Tratatul de aderare la UE (TUE), România s-a angajat să combată și corupția, nu doar frauda cu fonduri europene.
În plus – au explicat magistrați pentru G4Media.ro – decizia CJUE a înlăturat interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal. Iar argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar al celor de fraudă cu fonduri europene.
Publicația G4Media amintește în acest context de speța Ioana Băsescu-Elena Udrea, arătând că este posibil, în funcție de concluzia la care va ajunge conducerea DNA, să fie declarat recurs în casație în cauză de către procurori. Cele două au scăpat de condamnările cu închisoarea primite în primă instanță, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis încetarea procesului penal deoarece a intervenit prescripția. În prima instanță, Udrea fusese condamnată la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la 5 ani de închisoare, în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale lui Traian Băsescu din 2009.
Opinia judecătorului Cristi Danileț în legătură cu decizia CJUE de luni: „Din cauza a două decizii ale CCR (din 2018 și 2022), magistrații au fost nevoiți să închidă dosare importante pe motiv că au stat prea mult în birocratismul judiciar. CJUE spune acum că, dacă e vorba de infracțiuni din domenii care intră în sfera de interes ale UE - asta înseamnă fonduri europene (spune Curtea) și corupție (spun eu) - magistrații români pot ignora deciziile CCR ca să nu se creeze o impunitate în masă a unor persoane care încalcă legea, dacă înainte de 25.06.2018 se întrerupsese prescripția prin acte de procedură efectuate de magistrații români. Cu alte cuvinte, aceste decizii nu au efect retroactiv, cum se pare că s-a înțeles în România.
Prin urmare, în cele două domenii și pentru dosarele instrumentate la timp la mijlocului anului 2018, când a apărut prima decizie CCR:
- cauzele soluționate definitiv pe fond nu pot fi redeschise pentru a se aplica prescripția;
- cauzele aflate în curs de soluționare în care termenul de prescripție fusese întrerupt merg mai departe”.
Context. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni, în urma sesizării Curții de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripției sunt contrare dreptului comunitar.
Pe 26 mai 2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat niciun caz de întrerupere a prescripției penale.
Pe 25 octombrie anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că decizia CCR privind prescripția se aplică retroactiv.
În sesizarea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Curtea de Apel Brașov exprima îndoieli cu privire la compatibilitatea unei astfel de interpretări cu dreptul Uniunii. Aceasta ar avea ca efect exonerarea persoanelor condamnate în cauză, dar și a unui număr considerabil de alte persoane de răspunderea lor penală pentru infracțiuni de fraudă fiscală susceptibilă să aducă atingere intereselor financiare ale Uniunii.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Brașov arăta că, pentru a se conforma dreptului Uniunii, ar putea fi pusă în situația de a trebui să lase neaplicată jurisprudența Curții Constituționale și/sau a instanței supreme naționale. Or, noul regim disciplinar din România ar permite sancționarea judecătorilor care nu respectă această jurisprudență.
Instanța română se întreabă, în acest context, dacă supremația dreptului Uniunii se opune posibilității ca răspunderea disciplinară a judecătorilor care o compun în litigiul principal să fie angajată.
„Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective. Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude”, precizează CJUE.
Instanța europeană amintește că instanțele naționale trebuie să lase neaplicate reglementarea și jurisprudența naționale în cazul în care acestea conduc la prescrierea răspunderii penale într-un număr atât de mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, încât rezultă de aici un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infracțiuni.
