Investigație. China vinde Rusiei, în secret, drone și sute de mii de echipamente militare pentru războiul din Ucraina. Aliații occidentali sunt timorați și ezită să acționeze din rațiuni economice. Cum ar putea SUA să strunească Beijingul

O investigație a publicației POLITICO indică, negru pe alb, că, potrivit numeroaselor documente vamale consultate de jurnaliști, cumpărători ruși, mai mulți sau mai puțini misterioși, mai mult sau mai puțin fantomă, au declarat comenzi de sute de mii de veste antiglonț și căști de protecție fabricate de Shanghai H Win, o companie chineză. 

Aceasta nu este însă singura companie din China care produce și livrează în Rusia echipamente cu dublă utilizare importate acum de firme rusești ale căror cifre de afaceri au exploda efectiv de la debutul invaziei din Ucraina, atingând sume amețitoare.

POLITICO precizează că dovezile de acest gen obținute de jurnaliști arată, indubitabil, că China, în ciuda apelurilor la pace ale Beijingului, împinge lucrurile până la limita implicării directe în războiul din Ucraina, în condițiile în care livrează Rusiei suficiente echipamente neletale, dar utile din punct de vedere militar, care ar putea avea un impact important în agresiunea militară a lui Vladimir Putin contra Kievului.

Echipamentele de protecție par suficiente pentru a-i dota pe cei mai mulți dintre oamenii mobilizați de Rusia de la debutul invaziei. În plus, este vorba și despre o cantitate importantă de drone care pot fi folosite pentru a direcționa focul de artilerie sau pentru a lansa grenade, plus lunete optice termice pentru a ținti inamicul pe timp de noapte.

Livrările de echipamente militare dezvăluie că există o breșă „cât China” în încercările Occidentului de a pune piedici mașinăriei de război a lui Putin. 

Vânzarea așa-numitei tehnologii cu dublă utilizare, care poate avea atât utilizări civile, cât și militare, lasă însă suficient spațiu de manevră liderilor occidentali care se agață de tot felul de pretexte pentru a evita confruntarea directă cu o putere economică uriașă precum Beijingul, arată POLITICO.

Puterea de război a exporturilor de echipamente cu dublă utilizare ale Chinei către Rusia este confirmată de datele vamale.

Și, în timp ce Ucraina este și ea un client al Chinei, importurile sale de majoritatea echipamentelor menționate în acest articol au scăzut brusc, după cum arată cifrele.

Astfel, pe parcursul acestuia an, Rusia a importat drone din China în valoare de peste 100 de milioane de dolari, de 30 de ori mai mult decât Ucraina. Iar exporturile chinezești de ceramică, o componentă utilizată în vestele antiglonț, au crescut cu 69% către Rusia, ajungând la peste 225 de milioane de dolari, în timp ce au scăzut cu 61% către Ucraina, ajungând la doar 5 milioane de dolari, arată datele vamale chineze și ucrainene.

„Ceea ce este foarte clar este că China, cu toate afirmațiile sale de neutralitate, susține de fapt pozițiile Rusiei în acest război", a declarat Helena Legarda, analist principal specializat în politica de apărare și externă a Chinei de la Mercator Institute for China Studies, un think tank din Berlin.

În cazul în care China ar depăși linia roșie și ar vinde arme sau echipamente militare Rusiei, Legarda a spus că se așteaptă ca UE să înîsprească sancțiunile secundare care îi vizeze cei care facilitează războiul de agresiune al lui Putin.

Este însă puțin probabil ca echipamente precum vestele antiglonț, echipamentele optice termice și chiar dronele comerciale care pot fi folosite în operațiuni ofensive din prima linie să determine un răspuns, a mai opinat Legarda.

Shanghai H Win, ca și alte companii chineze care produc echipamente cu dublă utilizare, înregistrează o creștere semnificativă a afacerilor de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

O afirmă chiar un reprezentant al companiei. 

„Din cauza războiului, o mulțime de societăți comerciale ne caută și ne întreabă: "Faceți acest tip de veste?". Am primit o mulțime de solicitări", afirmă reprezenanul într-o convorbire telefonică avută cu jurnaliștii POLITICO.

Deși, inițial, reprezentantul a spus că Shanghai H Win nu ar avea voie să exporte direct în Rusia decât dacă armata chineză emite un certificat și dacă poate furniza documente justificative despre clientul final, întrebat despre un bărbat (neasiatic) care apărea într-o imagine pe siteul companiei, acesta se contrazice în secunda doi spunând că nu știe dacă nu cumva e rus pentru că nu-și pot întreba clienții de unde sunt. 

„Este clientul clientului nostru. Nu-l putem întreba direct: "De unde ești?" Dar cred că poate fi din Europa - poate din Ucraina, poate din Polonia, poate chiar din Rusia. Nu sunt sigur”. 

La scurt timp după discuția cu POLITICO, Shanghai H Win a retras de pe site postarea în care apărea clientul misterios.

Cine sunt mai clienți unor companii de genul Shanghai H Win?

Unul dintre ei este Silva, o companie cu sediul în îndepărtata regiune siberiană estică Bureatia, înființată în septembrie 2022, care a comandat 100.000 de veste antiglonț și 100.000 de căști de protecție produse de Shanghai H Win.

POLITICO scrie că Silva prezintă toate carcteristicile așa-numitelor „firme de o zi” (firme de apartament), înființate de personaje dubioase care doresc să-și ascundă averile: a raportat zero venituri pentru 2022, iar „sediul” este într-un bloc de apartamente dărăpănate din capitala Ulan-Ude. Sună ocupat permanent la numărul de contact indicat, iar mailul trimis pe adresa firmei a fost respins automat (cum se întâmplă în cazul adreselor fictive). 

O altă companie rusă - Rika - a declarat un transport mai mic de veste antiglonț de la Shanghai H Win în luna martie. Înainte de acesta, în ianuarie, Rika a declarat un transport de căști de protecție de la o companie numită Deekon Shanghai, care are aceeași adresă cu Shanghai H Win. Cele două companii sunt afiliate, a explicat un alt reprezentant al Shanghai H Win.

O femeie care a răspuns la telefonul de contact indicat de Rika a precizat: „Noi cumpărăm în Rusia, nu în China". 

Dezmințirea nu este plauzibilă: în plus față de echipamentul de protecție, o căutare a declarațiilor Rika a scos la iveală oferte pentru echipamente optice termice din China. Acest lucru a fost coroborat de datele vamale accesate de POLITICO, care au dezvăluit peste 220 de transporturi, în valoare de 11 milioane de dolari, pentru echipamente optice termice și de protecție, de la începutul războiului. 

O altă companie rusească numită Legittelekom, a cărei pagină de pornire arată că este o companie de transport de marfă din Moscova, apare, de asemenea, ca și cumpărător a 100.000 de căști și 100.000 de costume pentru exterior de la Deekon Shanghai, potrivit unor înregistrări din 24 noiembrie anul trecut.

Legittelekom a refuzat să comenteze constatările POLITICO și nu a vrut să spună dacă firma a aprovizionat armata rusă. 

„Aceasta este o activitate comercială și noi nu dezvăluim activitățile noastre comerciale", a spus un bărbatul din partea companiei.

Cel mai mare importator de echipamente chinezești pare să fie Pozitron, o companie cu sediul în Rostov-pe-Don, oraș din sudul țării devenit cunoscut mai ales în contextul capturării sale, pentru scurt timp, de mercenarii Wagner, controlați de oligarhul Evgheni Prigojin, în timpul rebeliunii eșuate de luna trecută. 

Pozitron a plătit nu mai puțin de 60 de milioane de dolari pentru „căști airsoft", „ceramică diversă" și alte articole achiziționate de la compania chineză Beijing KRNatural în noiembrie și decembrie 2022, potrivit datelor vamale consultate de POLITICO. Iar de la multinaționala chineză SZ DJI Technology Co., Ltd, a cumpărat o gamă de drone, cantitatea nefiind specificată, dar printre modelele importate de la chinezi se numără unele despre care se știe că sunt utilizate pe frontul din Ucraina,  precum cvadricopterul Mavic 2 Enterprise Advanced de la DJI sau drona ușoară Mini 2.

La prima vedere, descrierile produselor din declarații și din înregistrările vamale par destul de liniștitoare - de exemplu, despre „căștile airsoft" se afirmă că sunt destinate jocurilor de paintball și „nu sunt pentru uz militar".

Experții în domeniul sancțiunilor și al apărării arată însă că este o practică obișnuită etichetarea eronată a bunurilor cu dublă utilizare ca fiind pentru scopuri civile, când acestea sunt de fapt destinate câmpului de luptă.

În orice caz, pentru Pozitron, care a fost fondată abia în martie 2021, jocurile de „painball” în vreme de război par că sunt la un nivel inimaginabil: veniturile sale au explodat de la 31 de milioane de ruble - aproximativ 400.000 de dolari - în 2021 la 20 de miliarde de ruble - aproape 300 de milioane de dolari - în 2022, potrivit declarațiilor fiscale.

Contactat prin e-mail, directorul general al Pozitron, Andrey Vitkovsky, a declarat că firma sa „nu a importat niciodată drone și produse similare" din Republica Populară Chineză.

„Principala activitate a Pozitron LLC este cumpărarea și vânzarea de bunuri de consum, articole sportive și țesături, atât produse în Federația Rusă, cât și importate din China", a adăugat Vitkovsky, precizând că activitățile companiei sale au fost „exclusiv de natură pașnică, în conformitate cu toate regulile și restricțiile".

Dezmințirea este una obișnuită deja în condițiile în care companiile rusești au motive întemeiate să se teamă de sancțiunile occidentale dacă sunt implicate în comerțul care sprijină războiul Kremlinului. După ce POLITICO a relatat, în martie, că o companie numită Tekhkrim importa arme de asalt chinezești și le declara drept "puști de vânătoare", firma a fost sancționată de Statele Unite.

Însă și Pozitron s-ar afla însă în vizorul Occidentului, potrivit unui expert în sancțiuni, care a vorbit sub rezerva anonimatului.

Vulnerabilitatea Occidentului

Faptul că Rusia poate achiziționa cu atâta lejeritate, din China,  veste antiglonț, drone de înaltă tehnologie și optică termică evidențiază nu doar suportul pe care Beijingul îl oferă Rusiei în războiul contra Ucrainei, ci și o vulnerabilitate a regimului occidental de sancțiuni. 

Ambiguitatea legată de statutul de dublă utilizare al echipamentelor respective, împreună cu faptul că o parte semnificativă a acestora este fabricată în China, pare, cel puțin pentru moment, să împiedice Occidentul în a lua măsuri semnificative.

Dar fluxul de tehnologie din China poate include componente fabricate în Occident care ar putea avea astfel o utilizare militară directă.

Rusia este pe deplin conștientă de portița de scăpare oferită de China și o folosește din plin pentru a cumpăra tehnologie occidentală, potrivit unei analize recente a Institutului KSE, un think tank afiliat Școlii de Economie din Kiev. Specialiștii acestuia au constatat că peste 60% din componentele critice importate descoperite în armele rusești aflate pe câmpul de luptă provin de la companii americane.

Problema a fost adusă în discuție chiar de secretarul de stat american Antony Blinken în discuție, în timpul vizitei sale de la Beijing de luna trecută, prima efectuată de cel mai înalt diplomat al Washingtonului în ultimii cinci ani. 

El a declarat reporterilor că Beijingul a dat asigurări că „nu oferă și nu va oferi asistență letală Rusiei pentru a fi folosită în Ucraina”. Cu toate acestea, Blinken și-a exprimat „îngrijorarea continuă” că firmele chineze ar putea furniza tehnologie pe care Rusia ar putea s-o utilizeze pentru avansul agresiunii sale din Ucraina. „Am cerut guvernului chinez să fie foarte vigilent în această privință”.

Franța este, de asemenea, îngrijorată de faptul că China livrează Rusiei echipamente cu dublă utilizare. „Există indicii că fac lucruri pe care am prefera să nu le facă", a declarat Emmanuel Bonne, principalul consilier diplomatic al președintelui Emmanuel Macron, la recentul Forum Aspen pentru securitate. Presat să spună dacă Beijingul furnizează arme, Bonne a răspuns: „Ei bine, fel de fel de echipamente militare... Din câte știm noi, nu livrează masiv capacități militare Rusiei, dar vrem să nu existe nicio livrare”.

Cu toate acestea, Occidentul nu poate face mare lucru pentru a forța Beijingul să oprească fluxurile de produse cu dublă utilizare către Rusia. Doar Statele Unite ar avea puterea reală de a impune o interdicție totală a tranzacțiilor în dolari, așa cum a făcut Washingtonul atunci când a sancționat Iranul din cauza programului său nuclear secret.

UE nu dispune de o armă de sancționare atât de puternică, deoarece euro este mult mai puțin prezent pe piețele globale. De asemenea, UE a ezitat să acționeze. În ultimul său pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, luna trecută, UE a întocmit o listă cu șapte companii chineze care nu ar trebui să aibă voie să facă comerț cu blocul comunitar. Dar, după ce Beijingul a făcut lobby, Bruxelles-ul a eliminat patru companii de pe lista neagră.

Maxim Mironov, un expert în sancțiuni și profesor asistent de finanțe la IE Business School din Madrid, consideră că Occidentul, în ciuda extinderii sancțiunilor pentru a-i pedepsi pe aliații lui Putin, nu are convingerea politică de a le aplica împotriva Beijingului.

„Au politicienii suficientă voință pentru a impune sancțiuni Chinei? În principiu, răspunsul este nu", a declarat Mironov.

„China dă semnale: Puteți încerca, dar nu mă interesează ce încercați să faceți", a adăugat Mironov. „Iar Uniunea Europeană este de genul: Dacă nu vă place, nu o vom face. Iar dacă chinezii văd că lucrurile decurg în felul acesta, vor continua să facă ceea ce cred că este în interesul lor."