Planurile secrete ale NATO pentru un eventual război cu Rusia. România își cumpără submarine și tancuri în valoare de peste trei miliarde de euro

La summitul de la Vilnius, care va avea loc în iulie, liderii NATO vor aproba mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece încoace, modul în care alianța va răspunde unui atac rusesc, scrie Reuters.

Mișcarea reprezintă o schimbare fundamentală în condițiile în care NATO nu a considerat necesar să elaboreze planuri de apărare pe scară largă timp de decenii, deoarece a purtat războaie mai mici în Afganistan și Irak și a fost convinsă că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.

Dar, în contextul în care cel mai sângeros război din Europa de după 1945 se desfășoară chiar lângă granițele sale, în Ucraina, alianța este în alertă acum și consideră că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de același nivel precum Moscova.

„Diferența fundamentală dintre gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: Nu noi, ci adversarul nostru este cel care determină calendarul", a declarat amiralul Rob Bauer, unul dintre cei mai importanți oficiali militari ai NATO. „Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict se poate întâmpla în orice moment".

Schițând ceea ce numește planurile sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, națiunilor îndrumări cu privire la modul în care să își modernizeze forțele și logistica.

„Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să desfășoare", a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg cu privire documentele strict secrete care, la fel ca în timpul Războiului Rece, desemnează anumite trupe pentru apărarea anumitor regiuni.

Acest lucru oficializează un proces declanșat de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, care i-a determinat pentru prima dată pe aliații occidentali să desfășoare trupe de luptă în est, Marea Britanie, Canada și Germania preluând fiecare sub protecția sa unul dintre statele baltice.

Nu va fi o repetare a Războiului Rece

Deși multe caracteristici seamănă cu linia militară a NATO de dinainte de 1990, unii factori cruciali s-au schimbat pentru o alianță care, de atunci, s-a extins cu aproximativ 1.000 km spre est și a ajuns să numere în prezent 31 de membri. (În 1949, Alianța număra 12 membri fondatori: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite. De atunci, alte 19 țări au aderat la Alianță: Grecia și Turcia (1952); Germania (1955); Spania (1982); Cehia, Ungaria și Polonia (1999); Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia (2004); Albania și Croația (2009); Muntenegru (2017); Macedonia de Nord (2020); și Finlanda (2023).

Aderarea Finlandei, luna trecută, a dublat granița NATO cu Rusia la aproximativ 2 500 km, ceea ce a forțat o abordare mai flexibilă a desfășurărilor decât în trecut, când Germania era considerată principala zonă de luptă.

De asemenea, alianța nu se mai pregătește să lupte într-un război nuclear de mare amploare împotriva Moscovei și a aliaților acesteia - dintre care majoritatea sunt acum membri NATO - a arătat Ian Hope, istoric la Cartierul General Suprem al NATO pentru Puterile Aliate din Europa (SHAPE).

„Nu ne imaginăm un război de tipul Războiului Rece, în care forțele aliate ... ar fi fost lovite simultan cu atacuri la scară largă ale Pactului de la Varșovia", a spus el, indicând mai degrabă că ar putea fi voba de conflicte regionale care ar urma să fie gestionate prin desfășurări rapide de forțe.

În același timp, internetul, dronele, armele hipersonice și un flux rapid de informații reprezintă noi provocări.

„Vestea bună este că vorbim despre transparența câmpului de luptă. Cu toți sateliții, cu toate informațiile, suntem capabili să vedem cum se amplifică o criză", a declarat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunctul șefului de stat major al SHAPE. „În cazul Ucrainei, am avut toți indicatorii cu mult timp înainte".

Această transparență este unul dintre motivele pentru care NATO, contrar solicitărilor statelor baltice, nu vede o nevoie imediată de a mări numărul de trupe în est.

„Cu cât mai multe trupe concentrezi la graniță...cu atât pare o situație similară celui care are un ciocan. La un moment dat, vei dori să găsești un cui", a avertizat Cottereau. „Dacă rușii își concentrează trupele la graniță, asta ne va face pe noi nervoși, dacă noi ne concentrăm trupele la graniță, asta îi va face pe ei nervoși."

Chiar și așa devine însă obligatorie îmbunătățirea drastică a gradul de pregătire. NATO a convenit în 2022 să pună 300.000 de soldați în stare de alertă maximă, față de 40.000 în trecut.

Deficiențele în ceea ce privește capacitatea alianței de a produce suficiente arme și muniții au fost evidențiate de eforturile pentru a ține pasul cu cererile Ucrainei, iar NATO trebuie, de asemenea, să modernizeze logistica, neglijată de mult timp, necesară pentru a desfășura rapid trupe pe calea ferată sau pe șosea.

Necesitatea de a finanța punerea în aplicare a planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Stoltenberg a cerut liderilor să crească obiectivul de cheltuieli militare al alianței, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câțiva ani pentru ca planurile să fie implementate în totalitate, deși subliniază că alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar.

„Suntem pregătiți să luptăm chiar și la noapte. Știți, niciodată nu ești suficient de pregătit. Niciodată", a declarat Hubert Cottereau. „Trebuie să fim capabili să luptăm în această noapte, dacă este necesar, cu ceea ce avem".

România pare hotărâtă să țină pasul cu noile directive NATO!

Astfel, potrivit Hotenews, care publică două materiale ample pe această temă, Ministerul Apărării a cerut aprobarea Parlamentului pentru două loturi de achiziții de miliarde de euro fiecare: „54 de tancuri Abrams modernizate în varianta M1A2 și 12 derivate” și submarine în valoare de două miliarde de eruo.

Armata Română a cerut aprobarea Parlamentului pentru achiziția a „54 de tancuri Abrams modernizate în varianta M1A2 și 12 derivate, pe șasiu de tanc, in uz, din stocul Armatei SUA; munitia și simulatoarele de instruire”.

„Programul de înzestrare în valoare totală estimată de 1.000.473.000 euro se va derula începând din anul 2023.”, arată Hotnews. 

De asemenea, MApN a cerut aprobarea Parlamentului pentru a iniția procedurile pentru achiziționarea unor submarine. Într-o decizie a birourilor reunite ale Parlamentului consultată de HotNews.ro sunt detaliate costurile achiziției, precum și faptul că programul vizează două nave submarine de la francezii de la Naval Group,

Obiectul - două nave tip submarin, din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic initial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistenta de specialitate, serviciul de instruire a personalului la toate niveluri necesare, implicit folosirea in lupta, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice.

Valoarea estimată - 2.000.000.000 euro (fără TVA). Detalii AICI