Visul Georgian, partidul aflat la putere în Georgia, a anunţat joi că retrage controversatul proiect de lege de inspirație rusească privind„agenţii străini'', după o serie de proteste masive care au fost reprimate cu brutalitate de către forțele de ordine.
„În calitate de partid de guvernământ responsabil faţă de fiecare membru al societăţii, am decis să retragem în mod necondiţionat acest proiect de lege pe care îl susţineam'', a declarat partidul Visul Georgian, într-un comunicat publicat pe site-ul său.
Proiectul de lege a fost „prezentat într-o lumină proastă în mod înşelător'', a comentat formaţiunea politică, menţionând că va lansa consultări publice pentru 'a explica mai bine' scopul acestui text.
Delegaţia Uniunii Europene în Georgia a salutat, într-o postare pe Twitter, anunţul retragerii proiectului de lege şi a adăugat că îi ''încurajează'' pe ''toţi liderii politici din Georgia să reia reformele proeuropene''.
Respectivul proiect de lege prevedea că organizaţiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate erau obligate să se înregistreze ca "agenţi ai străinătăţii", în caz contrar riscând amenzi chiar și de 9000 de euro.
Președinta Georgiei, Salome Zurabişvili, și-a întrerupt, marți, temporar vizita în SUA pentru a le transmite manifestanților că va recurge la dreptul de veto, apreciind că proiectul ar pune în pericol speranțele aderării la UE și NATO. Parlamentul poate ignora însă decizia.
Reprezentanții opoziției susţineau că acest proiect este copia fidelă a unei legi adoptate în Rusia în 2012 şi pe care Kremlinul o foloseşte de atunci pentru a reprima mass-media şi vocile critice de pe teritoriul Rusiei.
Prin adoptarea legii, scria BBC miercuri, Georgia s-ar alătura practic altor state postsovietice nedemocratice și autoritare, precum Belarus, Tadjikistan și Azerbaidjan, care au copiat legea rusă privind restricționarea activităților ONG-urilor.
Termenul de „agent" în Rusia și Georgia are sensul de „spion" și „trădător", ceea ce conferă o conotație negativă activității desfășurate de societatea civilă, sugerând că aceasta acționează în interesul unor forțe străine, și nu spre binele societății și țării.
Adoptarea în primă lectură a proiectului de lege privind „agenţii străinătăţii " a determinat mii de persoane să manifesteze la Tbilisi marţi seară, proteste dispersate cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Situaţia s-a repetat şi miercuri seară, când poliţia georgiană a dispersat cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă zeci de mii de persoane care manifestau la Tbilisi împotriva acestui proiect de lege.
Ministerul de Interne georgian anunţase miercuri că cel puţin 77 de persoane au fost arestate şi 50 de poliţişti răniţi cu o zi înainte.
Georgia și-a depus, în luna martie 2022, candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar, câteva luni mai târziu, Bruxelles-ul a repins acest demers, explicând că i se va acorda statutul de candidat după ce vor fi abordate o serie de priorităţi.
„Pentru a reuşi, ţara trebuie acum să se unească din punct de vedere politic, pentru a proiecta o cale clară către reforma structurală şi către Uniunea Europeană - o cale care să stabilească în mod concret reformele necesare, să implice societatea civilă şi să beneficieze de un sprijin politic larg”, preciza, în iunie 2022, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Printre altele, prezentul guvern georgian este acuzat de încălcarea libertăţilor.
Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili (2004-2013), care a devenit liderul opoziţiei, este încarcerat, în prezent, pentru abuz de putere. Saakaşvili se află într-o greva foamei împotriva încarcerării sale, pe care o denunţă drept ”politică”.