Declarația comună UE-Ucraina. Kievul se angajează în fața Europei să respecte drepturile minorităților așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei

Ucraina s-a angajat să consulte atât minoritățile naționale de pe teritoriul său, cât și Comisia de la Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților. Promisiunea este cuprinsă în declarația comună adoptată vineri la summitul UE - Ucraina de la Kiev și a fost introdusă în document ca urmare a demersurilor României, au dezvăluit surse guvernamentale pentru Digi24.ro.

„UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de substanță cu reprezentanții persoanelor aparținând minorităților, inclusiv asupra legislației conexe. UE este pregătită să asiste Ucraina în continuare în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora”, se precizează în paragraful nr. 5 al Declarației comune de la Kiev, în urma celui de-al 24-lea summit UE - Ucraina. (Sursa: Digi24.ro)

Surse guvernamentale au declarat pentru ziarul Adevărul că menţiunea privind drepturile minorităţilor a fost introdusă ca urmare a demersurilor României, Ucraina fiind de acord cu prevederea.

Legea minorităților adoptată de Rada Supremă a Ucrainei și promulgată de președintele Volodimir Zelenski, la sfârșitul anului trecut, a produs nemulțumire în rândul comunității românești și o serie de reacții furioase la București, unde unii reprezentanți extremiști ai opoziției și o serie de propagandiști rusofili au solicitat public chiar oprirea ajutorului acordat refugiaților ucraineni. 

Politicienii coaliției de guvernare le-au cerut autorităţilor din Ucraina să modifice legea minorităţilor naţionale reclamând că aceasta afectează comunitatea românească, în special în privinţa folosirii limbii materne şi a dreptului de a-şi manifesta religia.

De asemenea, autoritățile de la București le-au cerut celor de la Kiev să recunoască inexistența așa-zisei limbi „moldovenești”. 

Marin Gherman, jurnalist din Cernăuți, preciza într-un articol pentru  Libertatea că noua lege a minorităților naționale „nu aduce schimbările sperate de comunitatea românească în privința accesului la educație în limba maternă”.

„Din păcate, mult lăudata lege a minorităților naționale, adoptată la mijlocul lunii decembrie, nu rezolvă problemele din cadrul învățământului în limba română, conform discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina. Ba dimpotrivă, legea încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate”, susținea acesta.

Potrivit jurnalistului din Cernăuți, este pentru prima dată când Ucraina se angajează la nivel legislativ să nu asimileze minoritățile naționale și să nu încurajeze discriminarea etnică. Însă, când „căutăm în lege modul concret în care este rezolvată problema accesului la învățământul în limba maternă, rămânem dezamăgiți”.

Printre neajunsurile invocate de oficialii românii în privința Legii privind minoritățile naționale din Ucraina, adoptată pe 13 decembrie, se numără faptul că:

- subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;

- nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;

- persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;

- dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;

- subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;

- subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.