Sindromul morții subite la ruși importanți, apropiați de Kremlin. Bill Browder, inițiatorul Legii Magnițki, afirmă public că Vladimir Putin ordonă personal lichidarea celor care nu-i mai sunt total devotați

La începutul verii lui 2022, NOS, o platformă de știri olandeză, descria numărul mare, fără egal oriunde în altă parte pe glob, al rușilor bogați și importanți decedați subit drept „o serie sumbră de miliardari ruși, majoritatea din industria petrolului și gazelor, care au murit în circumstanțe cel puțin bizare de la începutul anului”. 

Ulterior CNN preciza că cele mai multe dintre figurile proeminente decedate de la începutul anului sunt „milionari cu legături directe sau indirecte cu Kremlinul”, făcând trimitere la o investigație anterioară realizată de USA Today care atrăgea atenția că 38 de oameni de afaceri ruși și oligarhi apropiați de Kremlin muriseră, de asemenea, în condiții misterioase sau suspecte între 2014 și 2017. 

Luna aceasta, The Atlanic a numit fenomenul „sindromul morții rusești subite”, poate cea mai bună definiție pentru această serie de morți în legătură cu care, în afara unor suspiciuni rezonabile și îndreptățite, nu vom afla cel mai probabil niciodată adevărul din surse independente. El trebuie însă descris, discutat și evidențiat pentru că este un aspect important al jocurilor de putere de la Kremlin, care se dovedește necruțător nu doar cu ceea ce consideră „ostil” (nenumărați opozanți au fost lichidați, uneori chiar în inima Occidentului), ci și cu colaboratorii apropiați care încurcă sau dau semne de neascultare.

Omul de afaceri american Bill Browder, un critic constant și virulent al Kremlinului, după ce aproape un deceniu a aprobat politica lui Vladimir Putin, a opinat recent că liderul rus ar ordona personal lichidarea oamenilor de afaceri din sectoare cheie atunci când aceștia dau semne de independență și nu mai corespund tiparului de slugărnicie al Moscovei. Moartea lor ar fi și un soi de avertisment pentru succesori.

Explicații. De ce e importantă opinia lui Browder (cartea sa revelatoare „Alertă Roșie” a fost tradusă și în limba română la editura Humanitas). Browder este fondator și director executiv al fondului Hermitage Capital Management, cel mai important investitor străin în Rusia până în 2005, când viza i-a fost anulată din cauza campaniei sale împotriva corupției și a devalizărilor practicate de oligarhi. Fondul său a devenit ținta unei operațiuni frauduloase susținute de organele judiciare. Arestat abuziv în 2008, Serghei Magnițki, unul dintre avocații săi, a fost ucis după un an petrecut în detenție. Bill Browder a militat, din acel moment, pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de această crimă. Ca urmare a demersurilor sale, Congresul SUA a votat în 2012 Legea Magnițki, prin care au fost impuse sancțiuni împotriva oficialilor implicați în acest caz. Actul a fost apoi extins, incluzând în prezent tragerea la răspundere a oficialilor ruși implicați în acte de coruoție și alte situații de încălcare a drepturilor omului. Legi similare au fost adoptate ulterior de mai multe țări din Europa și din lume.

Surse: Newsweek, Radio Free Europe, The Hill, Humanitas, wikipedia, Twitter

Bilanțul morților rusești subite

Primul deces din 2022 a fost al lui Lenonid Șulman, 60 de ani, directorul departamentului de transport din cadrul gigantului Gazprom. Șulman a fost găsit mort, pe 30 ianuarie, în baia locuinței sale de la țara din regiunea Leningrad. Lângă trupul neînsuflețit era și un bilet de adio. 

Câteva zile mai târziu, la 8 februarie, Igor Nosov, directorul Corporației pentru dezvoltarea Orientului Îndepărtat și a Arcticii, a murit, la Moscova, în urma unui atac de cord. Avea 43 de ani.

La numai o zi după debutul invaziei din Ucraina, pe 25 februarie, Alexander Tyulakov, director general adjunct în cadrul Gazprom, era găsit mort în garajul reședinței sale din Sankt Petersburg. Alături era și un bilet de adio. 

Câteva zile mai târziu moare, în Marea Britanie, la Surrey, omul de afaceri Mikhail Watford. Tot în garajul locuinței. Autoritățile britanice nu au găsit incidii ale unei morți suspecte, dar asta nu înseamnă nimic pentru că, de exemplu, în cazul otrăvirii cu poloniu a fostului ofițer FSB Alexander Litvinenko, la Londra, în 20026, autoritățile habar nu au avut, de asemenea, despre ce e vorba. Victima, înainte de moarte, le-a indicat chiar ea circumstanțele și vinovații. 

La 23 martie, omul de afaceri Vasili Melnikov, 43 de ani, era găsit mort alături de familia sa în Nijni Novgorov. Melnikov deţinea MedStom, o companie de consumabile medicale. Toți patru membri ai familiei Melnikov – soțul, 43 de ani, soția, 41, și cei doi copii de 4 respectiv, 10 ani, au fost găsiţi înjunghiaţi. Autoritățile ruse au fost extem de puțin comunicative cu privire la acest caz dramatic, concluzionând ulterior că ar fi fost vorba de crime urmate de sinuciderea autorului (omul de afaceri).

Pe 18 aprilie, Vladislav Avaiev, 51 de ani, fostul vicepreşedinte al Gazprombank, era găsit mort împreună cu soţia şi fiica sa în apartamentul deținut la Moscova. Autorităţile au tras o concluzie asemănătoare: crimă-sinucidere. 

Igor Volobuev, fost vicepreşedinte al Gazprombank născut în Ucraina și care a părăsit Rusia după invazie, a declarat pentru CNN că nu crede că Avaiev, fostul său coleg, s-ar fi sinucis. 

„Meseria lui era să se ocupe de servicii Private Banking, asta înseamnă să aibă de-a face cu clienţi VIP. Era responsabil de sume foarte mari de bani. Deci, s-a sinucis? Nu cred. Cred că ştia ceva şi că a reprezentat un fel de risc”, spunea Volobuev pentru CNN. 

La numai o zi după această tragedie, pe 19 aprilie, urma o alta, aproape identică: Sergei Protosenia, fostul director al producătorului de gaze Novatek, care este parţial deţinut de Gazprom, a fost găsit mort (spânzurat de o balustradă) în grădina unei reședinte din Lloret del Mar, Spania. Soția și fiica sa muriseră în paturile lor, lovite cu un toporul și înjunghiate. Autoritățile spaniole au spus că ar fi voba despre un caz de violență domestică. Fiul lui Protosenia a respins categoric această ipoteză făcând apel la organele de anchetă din Spania să continue investigațiile

Între 1 mai și 1 septembrie (luna în care s-au înregistrat cel puțin cinci astfel de „morți subite”) au sucombat diverși directori de pe Gazprom, dar și directorul general de la Lukoil, Ravil Maganov, 67 de ani, care ar fi fost spitalizat cu probleme cardiace și depresie, căzând apoi de la geamul Spitalului Kremlin în care era internat (1 septembrie). Lista integrală o găsiți AICI.

În decembrie s-au înregistrat cele mai multe astel de morți „rusești”, cel puțin șapte directori, oameni de afaceri sau oficiali decedând în condiții asemănătoare „colegilor” de fenomen. 

Cea mai recentă moarte subită este a lui Vladimir Nesterov, inginerul care a proiectat rachetele spațiale Soiuz și Angara, fost director general al Centrului Hrunichev, despre care Putin spera că va facilita prima misiune cu echipaj uman a Rusiei pe Lună. Supranumit „omul-rachetă”, Nestetov, 74 de ani, a fost acuzat de deturnare masivă de fonduri chiar înainte de a muri (pe 28 decembrie).

Alte două morți subite interesante s-au produs chiar în ajun de Crăciun (pe stil nou):

- pe 24 decembrie, Pavel Antov, magnat și parlamentar în partidul lui Vladimir Putin, a căzut, în India, de la fereastra hotelului în care era cazat. Cu doar două zile înainte, un alt membru al grupului cu care Antov vizita India a murit la același hotel. Vladimir Budanov ar fi avut un atac cerebral.

- în aceeași zi cu Antov a murit subit, la Sankt Petersburg, și Alexander Buzakov, director general al Admiralty Shipyards, o companie care produce nave de război și submarine pentru Ministerul rus al Apărării.

În ziua de Crăciun, generalul Alexei Maslov, 69 de ani, a murit subit la scurt timp după ce Putin a anulat o vizită la compania de tancuri Uralvagonzavod unde lucra acesta.  Maslov era fostul șef al forțelor terestre ruse și fost ambasador la NATO - și nu era cunoscut ca având probleme de sănătate înainte de moartea sa subită.

Familia, apropiații și cei mai buni prieteni ai multora dintre decedați au respins categoric versiunile oficiale, spunând adesea că este „de neconceput”  ca ei să-și fi pus capăt zilelor, iar în unele cazuri alegând să investigheze pe cont propriu circumstanțele în care s-au produs aceste morți misterioase.