"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Într-o scurtă, dar densă analiză, Euractiv estimează că, în 2023, Moscova se va apropia de modelul economic nord-coreean, pe măsură ce blocajul economic al Rusiei se va accelera pe pacursul anului următor. Cel mai probabil Vladimir Putin își va finaliza proiectul de regim totalitar în cadrul căruia nimeni să nu-l poată înlocui (pe căi democratice, evident), cu petrol pe care nu îl va putea vinde și ruble pe care nu le poate folosi.
Sancțiunile occidentale care au urmat invaziei Ucrainei au făcut imposibil importurile, multe sectoare rămânând descoperite și fiind obligate să închidă sau să-și reducă producția, în vreme ce investitorii străini păstrează distanța, mii de membri ai elitei au emigrat, iar prețul principalului său export s-a scufundat. Războiul lui Vladimir Putin a izolat practic Rusiei, iar închiderea economică se va accelera, cel mai probabil, pe parcursul lui 2023.
Invazia din Ucraina a provocat pagube uriașe Rusiei, care depinde în mare măsură de exporturile de petrol și gaze. Deși prețurile ridicate de la începutul anului 2022 au ajutat inițial Moscova, omenirea s-a adaptat rapid, mutând livrările și, în unele cazuri, precum cel al Statelor Unite, ajungând chiar să exporte mai mult.
Prețul țițeiului rusesc din Urali a scăzut deja cu 40% față de maximul atins în martie 2022, iar Rusia ar putea acum să nu aibă resursele necesare pentru a amortiza lovitura recesiunii asupra populației proprii.
Ca urmare, economia rusă va fi puternic afectată.
În octombrie 2021, Fondul Monetar Internațional a prezis că economia Rusiei va crește cu 2% în 2023. Acum, aceeași instituție apreciază că PIB-ul Rusiei va scădea cu 2,4%, după ce în 2022 s-a diminuat cu 3%. Pe baza cursului de schimb al rublei din 2021, acest lucru înseamnă o pierdere de aproximativ 200 de miliarde de dolari.
Acest lucru va adăuga o presiune și mai mare pe finanțele tot mai proaste ale Rusiei, în condițiile în care cheltuielile au crescut cu cel puțin 20% în 2022, în principal din cauza sumelor uriașe alocate pentru a susține agresiunea militară din Ucraina (estimate la aproximativ 53 de miliarde de dolari de către economiștii Băncii Finlandei).
Putin a înăsprit deja controlul asupra economiei, atât al său, cât și al guvernului, solicitând vânzarea de active din sectorul bancar sau energetic. Companiile sau băncile de stat, precum și oligarhii apropiați Kremlinului, cum e magnatul Vladimir Potanin, au cumpărat deja active bancare sau industriale pe bani puțini, iar tendința se va intensifica.
Departe de controlul investitorilor străini, afacerile rusești vor fi libere să zburde către noi niveluri de corupție generalizată, fenomen care pune frână economiei de ani de zile. În acest context, Putin va opta cel mai probabil pentru securizarea regimului său, astfel încât nimeni să nu-l poate înlocui.
