"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Fostul cancelar german Angela Merkel și-a apărat, din nou, public, politica și indulgența față de Rusia înaintea invaziei din februarie în Ucraina, afirmând că, la finalul mandatului, nu a mai avut puterea de a-l influența pe Vladimir Putin.
Merkel susține că a încercat să convoace discuții la nivel european cu președintele rus și cu președintele francez Emmanuel Macron în vara anului 2021. „Dar nu am avut puterea de a obține ce îmi doream", a declarat Merkel pentru Spiegel, potrivit BBC.
„Într-adevăr, toată lumea știa: în toamnă ea va pleca", a spus fostul cancelar.
După patru mandate de cancelar, Angela Merkel a părăsit funcția în decembrie. Ea a efectuat o ultimă vizită la Moscova în august 2021 și a declarat pentru publicația germană că "senzația a fost foarte clară: "în ceea ce privește puterea politică, nu mai ai nicio relevanță "", adăugând că pentru Putin „doar puterea contează”.
A fost semnificativ faptul că, pentru ultima lor întâlnire, Putin l-a adus și pe ministrul de externe, Serghei Lavrov, în condițiile în care anterior, întâlnirile erau de unul la unul, a mai povestit Merkel.
În contextul invaziei lui Putin - precedată de săptămâni de consolidare militară masivă la granițele Ucrainei - mulți au susținut că Merkel și alți lideri UE ar fi trebuit să adopte o abordare mai dură față de Kremlin.
Un expert în politică externă din cadrul partidului creștin-democrat (CDU) din care a făcut parte și Merkel, deputatul Roderich Kiesewetter, s-a numărat printre cei care au acuzat că fostul cancelar știa că Putin încerca să divizeze și să slăbească Europa, dar a crezut că „politica de conciliere” era abordarea corectă. Înainte de invazie, a mai spus Kiesewetter, Germania era mult prea dependentă de gazul rusesc.
În interviul acordat pentru Spiegel, Merkel a susținut și că poziția sa față de Ucraina în cadrul negocierilor de pace de la Minsk ar fi făcut ca Kievul să câștige timp pentru a se apăra mai bine împotriva armatei ruse. În lumina acestor declarații, interviu acordat CNN de fostul premier britanic Boris Johnson care dezvăluia că Germania își dorea ca Ucraina să cedeze rapid în fața Rusiei în caz de război, de teama unor consecințe economice catastrofale, este deosebit de relevant, arătând că practic Merkel spune un neadevăr, Germania nedorind ca Ucraina să se apere corespunzător, fapt indicat, de altfel, și de reticența cu care au trimis Kievului armele necesare.
La Minsk s-a ajuns, în două rânduri, la un acord de încetare a focului după anexarea de către Rusia, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea și în timpul din regiunea Donbas, alimentat în permanență de Rusia care a trimis trupe pe teritoriul ucrainean deghizate în deja celebri „omuleți verzi”. Punctele-cheie ale acordului, inclusiv dezarmarea și supravegherea internațională, nu au fost puse niciodată în aplicare.
Merkel a mai declarat că nu regretă că a părăsit funcția în decembrie, deoarece sentimentul a fost că guvernul său nu a reușit să facă progrese semnificative în criza din Ucraina, dar nici în conflictele din Moldova, Georgia, Siria și Libia, toate acestea implicând Rusia.
Merkel anunțase încă din 2018 că intenționează să se retragă și să nu lupte pentru un nou mandat de cancelar. În cele din urmă, a predat puterea cancelarului de stânga Olaf Scholz în decembrie 2021, după 16 ani la putere. În prezent, potrivit Deutsche Welle, fostul cancelar duce o viață retrasă, departe de politică și lumina reflectoarelor, scriindu-și memoriile politice.
