ANALIZĂ! Strategia murdară a Rusiei care a pierdut războiul din Ucraina. Părăsește regiunea Herson pentru a atrage Kievul la masa negocierilor / Cum intenționează Kremlinul să mute apoi

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW - Institute for the Study of War, think thank american care oferă analize pertinente în privința evoluției de le frontul din Ucraina) apreciază că retragerea forțelor militare ruse de pe malul vestic al Niprului pe cel estic în orașul Herson nu pare a fi o cursă pentru ucraineni, așa cum sugeraseră anterior surse militare ucrainene și occidentale (PODUL a scris despre acestă posibilitate AICI). 

ISW a identificat anterior, încă de dinaintea retragerii oficiale anunțate miercuri seară, o serie de indicii care arătau că forțele rusești, activele militare și economice și elementele de ocupație s-au retras în mod constant de pe malul vestic al Niprului. De asemenea, oficialii ruși au anticipat și pregătit retragerea într-un mod incompatibil cu ceea ce ar putea fi o ambuscadă ulterioară și capcanarea trupelor ucrainene, mai scrie ISW în analiza sa. Comandanții ruși vor încerca cu siguranță să încetinească avansul ucrainenilor pentru a menține o retragere organizată, iar unele forțe pot rămâne în urmă cu misiunea de a întârzia trupele ucrainene, probabil chiar în orașul Herson - dar aceste lupte vor fi un mijloc pentru a ajunge la scopul de a retrage cât mai multe unități rusești.

Cu certitudine, „bătălia de la Herson” nu s-a încheiat, dar forțele rusești au intrat într-o nouă fază, prioritizând retragerea peste Nipru și întârzierea forțelor ucrainene, mai degrabă decât încercarea de a opri complet contraofensiva ucraineană, mai precizează ISW.

Potrivit unor surse de la Kremlin, consultate de publicația independentă Meduza, Consiliul de Securitate al Rusiei a discutat despre o retragere din Herson la începutul lunii noiembrie, nu numai în contextul situației tot mai dificile de pe front, ci și în ideea unei reveniri la masa negocierilor cu Ucraina.

„Acest pas nu reprezintă doar o necesitate militară, este și o invitație la negocieri. Există o oarecare schimbare în pozițiile de negociere", a precizat o sursă, în vreme ce o alta a opinat că negocierile sunt posibile, dar nu „în viitorul apropiat”, iar dacă vor avea loc, poziția oficială a Rusiei va fi că Herson, pe care l-a anexat oficial în septembrie, este „teritoriu ocupat de Ucraina".

ISW mai scrie că, în mod previzibil, spațiul informațional rusesc a reacționat la anunțul retragerii din Herson cu grade diferite de furie și îngrijorare. 

Mai mulți milbloggeri (bloggeri militari) au subliniat că retragerea este consecința firească a eșecurilor sistematice din cadrul structurilor militare și de comandă rusești și au catalogat-o drept un rezultat inevitabil al unor nuanțe politice care depășesc sfera controlului militar. Sursele rusești au subliniat, de asemenea, că aceasta este o înfrângere majoră pentru forțele Moscovei, deoarece pierd un teritoriu pe care Rusia l-a anexat și pe care îl revendică ca fiind al său.

Totuși, multe voci proeminente din rândul milbloggerilor au luat partea comandantului forțelor armate ruse din Ucraina, generalul de armată Serghei Surovikin, și au lăudat decizia care ar fi una „necesară”, indicând că liderii ruși au învățat ceva din retragerea dezorganizată și dezastruoasă din regiunea Harkov, de la mijlocul lunii septembrie. 

Un proeminent milblogger rus care criticase anterior cu duritate desfășurarea operațiunilor rusești a opinat că Surovikin „a primit moștenirea pe care a primit-o", gestionând pertinent operațiunile din regiunea Herson. Milbloggerul a lăsat să se înțeleagă că Surovikin a făcut tot ce s-a putut în circumstanțele date, așa că, în cele din urmă, nu poate fi învinuit. 

De asemenea, fondatorul și finanțatorul Grupului Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, și-a exprimat sprijinul pentru retragere și a numit-o „cea mai mare realizare" a lui Surovikin datorită preocupării acestuia de a păstra intacte efectivele ruse din regiune. 

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a fost de acord cu evaluarea lui Prigojin (cu care se sincronizează tot mai des în ultima vreme) și a afirmat că Surovikin a salvat mii de vieți și că ar fi în căutarea unor poziții mai avantajoase. 

Suita de reacții, în special cele venite din partea lui Kadîrov și Prigozhin, sunt categoric diferite de criticile acerbe adresate anterior comandantului Forțelor Ruse de "Centru" din Ucraina, generalul-colonel Alexander Lapin, în urma pierderilor masive suferite de Rusia în estul regiunii Harkov și în nordul regiunii Donețk. 

De la numirea sa în funcția de comandant al teatrului de operații al forțelor ruse din Ucraina, Surovikin s-a asigurat în mod mod constant că deciziile sale privind o eventuală retragere din regiunea Herson au acoperire informațională, astfel că mutarea de acum nu a mai surprins pe nimeni, ba dimpotrivă este considerată o strategie potrivită situației de pe front. 

Liderul rus Vladimir Putin nu a comentat retragerea până la momentul publicării acestei analize, ceea ce ar putea indica faptul că liderul de la Kremlin consideră „mutarea” drept o decizie pur militară sau că dezvăluirile Meduza privind strategia de reluare a negocierilor sunt corecte.

Tot miercuri, 9 noiembrie, șeful Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Nikolai Patrușev, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai liderului de la Kremlin, s-a întâlnit cu înalți oficiali iranieni la Teheran, cel mai probabil pentru a discuta despre vânzarea de rachete balistice iraniene către Rusia și alte forme de cooperare, arată ISW. 

Patrușev a avut întrevederi cu președintele iranian Ebrahim Raisi și cu secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională (SNSC) al Iranului, Ali Shamkhani. SNSC este cel mai înalt organism de politică de apărare și securitate al Iranului și raportează direct liderului suprem. 

Presa iraniană fidelă regimului a scris că întâlnirile lui Patrușev s-au axat în mare parte pe cooperarea economică și politică, în timp ce relatările rusești au subliniat că discuțiile au fost centrate pe probleme de securitate. Patrușev și Shamkhani ar fi discutat despre „măsurile de contracarare a interferențelor serviciilor secrete occidentale în afacerile interne ale celor două țări", potrivit TASS, agenție de presă controlată de regimului de la Kremlin. 

Oficialii iranieni au acuzat în repetate rânduri Statele Unite și aliații de alimentarea protestelor de amploare care au loc de aproape două luni în tot Iranul. Vizita lui Patrușev la Teheran vine, totodată, în contextul unor rapoarte conform cărora Iranul ar cauta ajutorul Rusiei în ceea ce privește suprimarea protestelor, deși nu este clar dacă Patrușev a discutat despre o astfel de cooperare. Patrușev a încercat probabil să obțină muniții de precizie iraniene pentru a reface stocurile tot mai reduse ale Rusiei, mai scrie ISW.

Cel mai important general american a estimat, la New York, că este foarte posibil ca armata Moscovei să fi înregistrat, până acum, pe frontul din Ucraina, în jur de 100.000 de soldați morți sau uciși, pierderi asemănătoare suferind însă și Kievul. 

Generalul Mark Milley, comandantul Statului Major Întrunit al SUA și cel înalt consilier militar al președintelui Joe Biden, a mai precizat și că numărul civililor uciși în timpul conflictului ar fi de peste 40.000.

Potrivit BBC, acestea sunt cele mai mari pierderi de vieți omenești avansate până în prezent de un oficial occidental. 

Mark Milley mai spune și că există semnale că Kievul ar fi dispus să reia negocierile cu Moscova, oferind "o fereastră de oportunitate" pentru discuții de pace.

În ultimele zile, Ucraina a semnalat că este dispusă să poarte unele discuții cu Moscova, după ce președintele Volodimir Zelenski a renunțat la cererea ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere înainte de reluarea negocierilor.

Generalul Milley a adăugat că, pentru ca discuțiile să aibă succes, atât Rusia, cât și Ucraina ar trebui să ajungă la o "recunoaștere reciprocă" a faptului că o victorie în acest război „nu poate fi obținută prin mijloace militare” și, prin urmare este necesară recurgerea la alte „mijloace”.

Generalul american a opinat că numărul uriaș al victimelor ar putea convinge atât Moscova, cât și Kievul de necesitatea de a negocia în următoarele luni de iarnă, când luptele ar putea încetini din cauza condițiilor meteorologice.

Atât Ucraina, cât și Rusia sunt însă deosebit de reticente când vine vorba de admiterea numărului real al victimelor. 

Ultima actualizare a Moscovei, din luna septembrie, menționa doar un număr de 5.937 de soldați uciși de la începutul conflictului (24 februarie), ministrul apărării Serghei Șoigu respingând categoric rapoartele privind un număr semnificativ mai mare de morți.

Ucraina a evitat, de asemenea, să vorbească despre numărul soldaților pierduți în luptele cu rușii. Ultima oară când un oficial de la Kiev a menționat public asta s-a întâmplat în luna august. Este vorba despre comandantul-șef al forțelor armate, Valeri Zalujnîi, care a fost citat de presa ucraineană spunând că 9.000 de soldați ucraineni fuseseră uciși pe front până în acel moment.