Germania vrea din nou „gaz rusesc”. Premierul landului Saxonia: Încercarea de a lipsi Germania de gazul rusesc denotă „o ignoranță istorică și o greșeală majoră din punct de vedere geopolitic"

Germania ar trebui să folosească gazul rusesc odată ce războiul din Ucraina se va încheia și să mențină centralele nucleare în funcțiune pentru mai mult timp, a declarat premierul regiunii Saxonia Michael Kretschmer (foto sus, stânga), în timpul întrevederii recente cu ministrul pentru „Acțiune climatică”, Robert Habeck. 

Potrivit euractiv.com, în timpul conferinței de presă care a urmat întâlnirii, conservatorul Kretschmer a cerut menținerea în funcțiune a centralelor nucleare dincolo de primăvara anului 2023, dată aproximativă prevăzută de guvernul federal pentru oprirea lor.

Politicianul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a adăugat că, pentru a se aproviziona cu energie, Germania ar trebui „să se uite la Rusia după ce acest război se va încheia", îndemnând la încetarea războiului prin „mijloace diplomatice".

Încercarea de a lipsi Germania de gazul rusesc denotă „o ignoranță istorică și o greșeală majoră din punct de vedere geopolitic", a adăugat Kretschmer, care este, de asemenea, unul dintre cei patru vicepreședinți ai CDU.

Habeck a ripostat subliniind că „Rusia lui Vladimir Putin este cea care a oprit livrările de gaz".

În urma crizei energetice provocate de invazia Rusiei în Ucraina, Germania s-a aflat în centrul criticilor altor state membre. 

În special, mai mulți analiști și responsabili politici europeni au arătat cu degetul spre decizia strategică a Germaniei de a se baza în mare măsură pe energia rusă pentru creșterea sa economică și industrială.

Gazul rusesc a reprezentat 55% din importurile de gaze ale Germaniei în 2021, procent care a fost redus la 26% până în iunie 2022, guvernul hotărând să înlocuiască toate importurile rusești până la jumătatea anului 2024.

În prezent, Germania nu primește niciun fel de gaz din Rusia, a mai explicat Habeck.

Nu este prima declarație controversată a premierului Kretschmer în privința gazului rusesc, opiniile sale stârnind revolta Kievului care au decis să anuleze, vara trecută, o invitație adresată politicianului după ce acesta a declarat că sancțiunile la adresa Rusiei trebuie revizuite, în sensul eliminării unora dintre ele. 

Înainte de război, proiectul gazoductului Nord Stream 2, care ar dubla fluxul de gaz rusesc direct către Germania, a provocat tensiuni în Europa și nemulțumiri la Washington. 

Gazoductul, care a schimbat practic jocurile geopolitice, era gata din punct de vedere tehnic în septembrie 2021 și mai avea nevoie doar de certificarea finală a autorităților germane și europene care nu s-a mai întâmplat însă în urma deciziei Rusiei de a invada Ucraina. 

Atât administrația Obama, cât și cea a lui Donald Trump au respins gazoductul, dar lucrurile s-au schimbat în iulie 2021, când președintele SUA, Joe Biden, a decis să se abțină de la sancționarea participanților la proiectul gazoductului.

„Daunele aduse interesului național american vor fi profunde", a comentat influenta revistă Foreign Policy.

De atunci, mai mulți politicieni germani și-au pus cenușă în cap și au făcut declarații publice cu privire la Nord Stream 2 și, în general, la dependența Germaniei de energia rusă. 

"M-am înșelat [...] Ne-am înșelat cu toții", a declarat recent fostul ministru de finanțe german conservator (CDU), Wolfgang Schäuble. 

Frank-Walter Steinmeier, președintele german și un susținător vocal al Nord Stream 2, a regretat și el, afirmând că "aderarea la Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală". 

Fostul cancelar german Angela Merkel, responsabilă în mare măsură pentru aprobarea controversatului gazoduct, a continuat însă să își apere politica față de Rusia, afirmând la sfârșitul lunii septembrie că Europa are nevoie de o arhitectură de securitate care "include Rusia".